ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1006/2017

HOTĂRÂRE

03.06.2017

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1006/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 1006/2017

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin

cererea formulată la data de 04 august 2016 și înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 5, sub nr. x/302/2016,

reclamanții A. și SC B. SRL au chemat în judecată pe pârâtele C. și D., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 15.000 euro, la cursul de schimb leu-euro, valabil la data de 04 august 2016, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul creat prin avarierea autoturismului, ca urmare a accidentului rutier produs la data de 06 august 2013, precum și la plata dobânzii legale, calculată de Ia data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, până la achitarea integrală a despăgubirilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, au arătat reclamantele că au suferit un prejudiciu injust. ca urmare a avarierii autoturismului, prejudiciul creat fiind rezultatul încălcării unui drept și interes legitim. S-a mai susținut că există un raport de cauzalitate între

fapta prejudiciabilă și prejudiciu, acesta din urma fiind consecința directă a faptelor ilicite ale pârâtelor.

Reclamanții au mai invocat și răspunderea civilă contractuală în cazul pârâtei D., ca urmare a distrugerii în totalitate a autoturismului închiriat de aceasta.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 16, 113 alin. (1) pct. 9, art. 194 C. proc. civ., Legea nr. 192/2006, C. rutier, art. 1349, 1650 și urm., 2146, 2148-2157, 2223, 1777-urm., art. 1357, art. 1533, 16, 1381, 1385, 1386, 1382, 1358, 1521, 1522, 1523, 1350, 1530, 1547, 1548, 1516 C. civ.

La 25 octombrie 2016, pârâtele au depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a SC B. SRL

prin care au invocat, între altele, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 5 București și declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Prin sentința civilă nr. 207 din 13 ianuarie 2017, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București,

a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată prin întâmpinare, fiind declinată competența de soluționare a cererii în favoarea judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

La pronunțarea acestei soluții, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care arată că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă. Or, în cauză, locul săvârșirii faptei este identic cu locul producerii prejudiciului, ce constă în distrugerea autovehiculului, iar nu într-un prejudiciu viitor sau ale cărui efecte s-au extins asupra unor bunuri sau persoane din circumscripția altei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 108 din data de 28 martie 2017, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția necompetenței sale teritoriale,

invocată de reclamante, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie sectorului 5 București și constatând invit conflictul negativ de competență, a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Instanța a reținut, în sinteză, că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, din punct de vedere material, competența este atribuită judecătoriei, iar din punct de vedere teritorial, se instituie o competență alternativă în care reclamantul are facultatea de a depune cererea la judecătoria în circumscripția căreia se află sediul ori domiciliul pârâtului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., ori la instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, raportat la obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, în temeiul art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are posibilitatea de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, această dispoziție conferind posibilitatea de opțiune a reclamantului în alegerea instanței, deoarece, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care poate opta între mai multe instanțe, deopotrivă competente. Această normă trebuie interpretată în sensul că, în momentul în care reclamantul a optat pentru una dintre instanțele deopotrivă competente, instanța sesizată nu mai poate să se dezinvestească și să își decline competența de soluționare a cauzei, din oficiu sau la cererea pârâtului, cum nici reclamantul nu mai poate reveni asupra propriei opțiuni făcută în acest sens, motive pentru care aparține Judecătoriei sectorului 5, ca instanță situată la locul producerii prejudiciului, competența teritorială de soluționare a cauzei.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că, în cauza de față, instanța a fost investită cu soluționarea unei acțiuni întemeiată, în principal, pe raporturile răspundere civilă, prin care reclamanții A., în calitate de proprietar al autoturismului, iar SC B. SRL, în calitate de comodatar, au solicitat, prin acțiunea formulată Ia data de 4 august 2016, în contradictoriu cu cele două pârâte, obligarea la plata sumei de 15.000 euro și dobânzi legale, pentru prejudiciul realizat prin avarierea autoturismului, ca urmare a accidentului rutier produs la data de 06 august 2013, pe direcția Motru - Drobeta Turnu Severin, pe raza județului Mehedinți, prin fapta ilicita a pârâtelor, pârâta C. conducând autoturismul fără să se conformeze regulilor de circulație rutieră.

Totodată, pârâta D. a fost chemată în judecată, ca urmare nerespectării contractului de închiriere „rent a car" încheiat cu SC B. SRL, căruia îi fusese transmisă, în acest scop, folosința autovehiculului de către proprietarul său și care, la rândul sau, a transmis-o cu caracter temporar către această pârâtă.

Înalta Curte constată că, în speță, este incidență norma înscrisă în art. 107 C. proc. civ., potrivit căruia: " Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul dacă legea nu prevede altfel", precum și cea prevăzută de dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., potrivit cărora: ,,(7) în afară de instanțele prevăzute la art. 117-112, mai sunt competente (...) 9. Instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".

Față de prevederile art. 129 alin. (1) și alin. (2) pct. (3) C. proc. civ. rezultă că, numai în cazurile prevăzute la art. 117-121 C. proc. civ., competența teritorială este exclusivă, per a confrario, în alte cazuri, competența teritorială având caracter relativ, de ordine privată.

Cum, în speță, este vorba despre o acțiune personală, ce nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de dispozițiile art. 117-121 C. proc. civ., ci dispozițiilor art. 107 și ale art. 113 pct. 9 C. proc. civ., norma de competență teritorială aplicabilă litigiului de față are caracter de ordine privată.

Totodată, din interpretarea dispozițiilor art. 107 și ale art. 113 pct. 9 C. proc. civ., rezultă că, în materia cererilor de răspundere civilă delictuală, competența este alternativă, fiind deopotrivă competente să judece cauza instanța de la domiciliul pârâtului, instanța de la locul săvârșirii faptei ilicite, respectiv instanța de la locul producerii prejudiciului.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 107 și ale art. 113 pct. 9 C. proc. civ. cu cele ale art. 116 C. proc. civ., rezultă că, în cazul cererilor de chemare în judecată întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, reclamantul are dreptul la alegere între instanțe deopotrivă competente: instanța de la domiciliul pârâtului, instanța de la locul săvârșirii faptei, respectiv instanța de la locul producerii prejudiciului.

Înalta Curte reține că, în cauza de față, chiar dacă domiciliul pârâților este în prezent în municipiul Drobeta Turnu Severin, în cazul pârâtei C. și respectiv în com. Florești, jud. Mehedinți, în cazul pârâtei D., iar fapta ilicită invocată ca temei principal de răspundere civilă delictuală s-a produs pe raza teritorială a județului Mehedinți, după cum s-a arătat și în cererea de chemare în judecată, locul producerii prejudiciului se află în București, pe raza teritorială a sectorului 5, respectiv la domiciliul/sediul reclamantului în al cărui patrimoniu s-a produs, prin afectarea dreptului de proprietate asupra autoturismului avariat.

Se observă, sub acest aspect, că domiciliul reclamantului persoană fizică se află pe raza teritorială a sectorului 5 București, în timp ce sediul societății reclamante se află pe raza teritorială a Județului Ilfov.

Prin urmare, față de cele arătate și având în vedere instanțele în conflict, se constată că, atât Judecătoria Turnu Severin, ca instanță de la domiciliul uneia dintre cele două pârâte, cât și Judecătoria sectorului 5 București, ca instanță de la locul producerii prejudiciului în patrimoniul persoanei fizice reclamante, erau deopotrivă competente să soluționeze cauza.

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria sectorului 5 București, reclamanții și-au exercitat dreptul de a alege între instanțe deopotrivă

competente, fixând în mod definitiv competența teritorială în favoarea instanței de la locul producerii prejudiciului

Pentru acest motiv, văzând și dispozițiile art. 130 alin. (3) și (4) C. proc. civ., Judecătoria sectorului 5 București, ca primă instanță sesizată de reclamanți, nu mai poate să dispună, nici din oficiu, nici la cererea pârâtului sau a oricărei alte părți, declinarea competenței în favoarea instanței de la domiciliul pârâtului.

Față de cele anterior arătate, revine Judecătoriei sectorului 5 București competența teritorială de soluționare a cauzei.