ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1152/2017

Decizia nr. 1152/2017

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 08 noiembrie 2016 pe rolul Judecătoriei Pașcani, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței desfacerea căsătoriei încheiată la data de 23 septembrie 2005 la Primăria Municipiului Suceava din culpa exclusivă a pârâtului, să dispună revenirea reclamantei la numele de „C.” avut anterior căsătoriei, să dispună ca autoritatea părintească asupra minorei D., să se exercite exclusiv de către reclamant, să se stabilească locuința minorei la mamă și să fie obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere.

Prin sentința nr. 222 din 9 februarie 2017, Judecătoria Pașcani, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanta în favoarea Judecătoriei Suceava.

În motivare, instanța a reținut că la dosar nu există nicio dovadă cu privire la vreo locuință comună a părților în raza Judecătoriei Pașcani. După închiderea dezbaterilor reclamanta a depus copia CI, cu mențiunea pe verso „stabilit reședința” în comuna Lespezi, județul Iași.

Dar a apreciat că nu rezultă însă că aceeași reședință ar avea-o și pârâtul, pentru a se interpreta mențiunea ca vizând proba domiciliul comun al părților.

Instanța a constatat că pârâtul are domiciliul în raza teritorială a Judecătoriei Suceava, conform copiei cărții sale de identitate, astfel că a reținut aplicabilitatea prevederilor art. 915 al. 1 teza a doua C. proc. civ.

Învestită prin declinare, Judecătoria Suceava, secția civilă, a pronunțat sentința nr. 1497 din 7 aprilie 2017, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului de competență.

În motivare, a reținut că părțile nu mai locuiesc împreună, iar cea din urmă locuință comună a soților a fost cea din com. Lespezi, jud. Iași.

Judecătoria a reținut și că în prezent reclamanta s-a mutat în satul Valea Bourei, com. Dolheștii Mari, jud. Suceava, iar pârâtul a precizat că locuiește în com. Lespezi, jud. Iași.

Totodată, instanța reține că cea din urmă locuință comună a soților a fost cea din comuna Lespezi, jud. Iași.

Instanța a reținut că pârâtul locuiește fără forme legale în satul și com. Lespezi, jud. Iași, la casa părintească, conform adresei Inspectoratului de Poliție a Județului Iași - Postul de Poliție Lespezi, unde locuia și la data introducerii cererii de divorț pe rolul Judecătoriei Pașcani, respectiv 08 noiembrie 2016.

Instanța a constatat, din probele administrate la dosar, că în urma deplasării organelor de poliție la domiciliul pârâtului din mun. Suceava, jud. Suceava, la adresa indicată au fost identificați părinții acestuia, numiții E. și F. care au relatat faptul că fiul lor figurează cu domiciliul la această adresă însă o mare parte din timp și-o petrece la bunica sa, H., din com. Lespezi, județul Botoșani, pe care o îngrijește. Totodată, agenții de poliție au discutat cu vecinul, numitul G. care a relatat că pârâtul stă majoritatea timpului la țară.

De altfel, a arătat instanța, pârâtul însuși a declarat în fața instanței că locuiește în continuare în com. Lespezi, jud. Iași.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ. „Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul”.

În aplicarea texului de lege mai sus citat, Înalta Curte reține că cea din urmă locuință comună a soților a fost în com. Lespezi, județul Iași, cum reiese din verso-ul cărții de identitate de la fila 41 din dosarul Judecătoriei Pașcani, conform căruia reclamanta și-a stabilit reședința în com. Lespezi, jud. Iași, din data de 04 noiembrie 2014 și până la data de 03 noiembrie 2015 iar potrivit adresei Inspectoratului de Poliție a Județului Iași - Postul de Poliție Lespezi, pârâtul locuiește fără forme legale în satul și com. Lespezi, jud. Iași, la casa părintească.

Împrejurarea că pârâtul locuiește efectiv în satul și comuna Lespezi, jud. Iași rezultă atât din conținutul adresei Inspectoratului de Poliție a Județului Suceava - Secția de Poliție Burdujeni, aflat la filele 12 -13 din dosar, cât și din declarațiile făcute de acesta personal, în fața Judecătoriei Suceava, la termenul de judecată din 07 aprilie 2017.

Așadar, la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, Înalta Curte va avea în vedere că noțiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința principală a pârâtului, menționată în cartea de identitate, ci adresa unde locuiește efectiv, pentru ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului pendinte, dând astfel eficiență dreptului lor la apărare.

Față de cele arătate mai sus, având în vedere că pârâtul locuiește efectiv în satul și com. Lespezi, jud. Iași, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 iunie 2017.