ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.05.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 766/2017

HOTĂRÂRE
11.05.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 766/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 766/2017

Asupra

recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1100

din 6 octombrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a

respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 100/C

din 03 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Bihor.

În motivare,

a menținut considerentele sentinței tribunalului, reținând

că reclamantul a formulat o nouă acțiune având același

obiect și cauză cu acțiunea civilă în care a fost

pronunțată sentința civilă nr. 818/C/2012 a Tribunalului

Bihor, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 41/A/2015

a Curții de Apel Oradea, pronunțate în Dosar nr. x/271/2011.

Împotriva

acestei decizii, reclamantul A. a formulat recurs, ce face obiectul prezentului

dosar.

În cuprinsul

cererii de recurs, reclamantul a criticat decizia curții de apel pentru

nemotivare, atât în fapt și în drept.

A

susținut că, prin nemotivarea hotărârii, i s-au încălcat

drepturile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Instanța

de apel a analizat impropriu probatoriul, iar judecătorii nu au respectat

principiul aflării adevărului, prevăzut de art. 22 alin. (1) și

(2) C. proc. civ., au încălcat principiul disponibilității,

principiul egalității în fața justiției, principiul

aflării adevărului judiciar, principiul nemijlocirii, precum și

dreptul la apărare al reclamantului.

Totodată,

instanța de apel a soluționat greșit excepțiile invocate de

B., respectiv excepția netimbrării acțiunii, excepția

necompetenței materiale a instanței, excepția lipsei

calității procesual pasive a B. privind acordarea de

despăgubiri.

În

același sens, a arătat și că intimatul C. a invocat o serie

de excepții, ce nu au fost motivate, respectiv excepția

prescripției cauzei și excepția autorității de lucru

judecat.

Instanța

de fond a aplicat greșit prevederile art. 430-431 C. proc. civ., care

reglementează autoritatea de lucru judecat și efectele sale.

Recurentul a

susținut că în prezenta cauză nu există identitate de

obiect, cauză și părți.

A mai

arătat și că instanța de judecată nu a respectat

dispozițiile art. 131 C. proc. civ., referitoare la verificarea

competenței și nici pe cele ale art. 238 C. proc. civ., care privesc

estimarea duratei cercetării procesului.

La data de 07

februarie 2017, cererea de recurs formulată de reclamantul A. a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă.

La data de 16

martie 2017 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în

principiu a recursului, care a fost însușit de membrii completului de

judecată, iar la data de 30 martie s-a dispus comunicarea raportului

către părțile în litigiu.

La data de 7

aprilie și 10 aprilie 2017 raportul a fost comunicat tuturor

părților, conform dovezilor aflate la filele 207 - 223 și 261 - 266

din dosar.

Recurentul

reclamant A. a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea

recursului, conform celor arătate în scris.

Analizând

cererea de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art.

486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă,

printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reședința, denumirea,

sediul părților, precum și motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.

Lipsa acestor

mențiuni este sancționată cu nulitatea potrivit alin. (3) al

aceluiași articol.

Conform art. 487

alin. (1) C. proc. civ. „recursul se va motiva prin însăși cererea de

recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5)

aplicabile și în recurs”, adică atunci când termenul pentru

exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii,

motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată,

care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Termenul

pentru declararea și motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 13

februarie 2017.

Recurentul

reclamant a formulat critici asupra deciziei recurate doar prin intermediul

motivelor de recurs, aflate la filele 7-20 din dosar, fără alte

completări.

Astfel, în

motivarea recursului, reclamantul a dezvoltat o serie de aspecte teoretice

generale cu privire la dispozițiile codului de procedură civilă

în materia hotărârilor judecătorești, a criticat probele

administrate în cauză, a enumerat principii de drept și a criticat

măsurile luate de instanța de fond, respectiv de Tribunalul Bihor.

De asemenea,

reclamantul a formulat critici asupra modului în care a fost motivată

cererea formulată de intimatul C., prin care s-au invocat o serie de

excepții.

Reclamantul a

enumerat texte C. proc. civ., fără a face vreo critică privind

greșita aplicare a acestora de către instanța de apel.

Chestiunile

pe care recurentul reclamant le supune dezbaterii în calea extraordinară

de atac a recursului nu pot constitui critici de nelegalitate care să

conducă la casarea hotărârii și nu permit instanței de

recurs o cenzurare a deciziei curții de apel, împrejurare ce

echivalează cu nemotivarea recursului.

În

consecință, constatându-se că nu au fost formulate motive de

nelegalitate în condițiile prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C.

proc. civ., cu referire la art. 488 C. proc. civ., că nici motive de casare

care sunt de ordine publică nu pot fi reținute, conform art. 489 alin.

(2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează ca în conformitate cu art.

493 alin. (5) C. proc. civ., să constate nulitatea căii de atac

exercitate în condiții neprocedurale.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A.

împotriva Deciziei civile nr. 1100/A din data de 6 decembrie 2016 pronunțată

de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Anulează recursul declarat de reclamantul

pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Fără

cale de atac.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 11 mai 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1716/2017
Casație și Justiție în considerentele deciziei de casare nr. 855 din 8 aprilie 2016, obligația stabilită în sarcina Comisiei Locale Oradea de aplicare a Legii nr. 10/2001 prin decizia civilă nr. 96 din 28 mai 2009 a Curții de Apel Oradea nu
ÎCCJ 2014-04-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1223/2014
i, deși sarcina îi revenea acesteia, în virtutea principiului disponibilității, consacrat prin dispozițiile art. 129 alin. (4) din C. proc. civ. Deși apelanta face referire la anumite erori judiciare, nu indică în mod explicit în ce ar cons
ÎCCJ 2024-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1629/2024
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024 Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cupr
ÎCCJ 2021-10-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2126/2021
Ședința publică din data de 20 octombrie 2021 Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, sub nr. x/2019,
ÎCCJ 2018-03-22
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1071/2018
aferentă acestei sume, calculată până la plata efectivă. S-a admis excepția prescripției extinctive pentru restul sumelor solicitate de reclamant și au fost respinse aceste pretenții, ca prescrise. Fără cheltuieli de judecată. C. Calea de a
Sursă