ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2458/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2458/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2458/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Resurse Umane și Contencios, invocând "excepția de neconstituționalitate" și solicitând anularea prevederilor art. 7 litera C. alin. (1) din O.U.G. 77/2013, pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, care modifică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici; recunoașterea dreptului de a păstra calitatea de înalt funcționar public, pierdută prin Decizia nr. 443 din 04 noiembrie 2013, publicată în M. Of. nr. 677 din 04 noiembrie 2013; repunerea în funcție și plata drepturilor salariale aferente.
În urma solicitărilor instanței de judecată, la data de 8 ianuarie 2014, reclamantul a depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înțelege să cheme în judecată pârâtul Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Resurse Umane și Contencios, solicitând ca, prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să se dispună anularea prevederilor art. 7 litera C. alin. (1) din O.U.G. 77/2013, pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, care modifică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca fiind neconstituționale.
A precizat reclamantul că invocă "excepția de neconstituționalitate" în baza art. 15 alin. (2) din Constituția României și art. 16 alin (1) din Constituția României.
La data de 6 februarie 2014, a depus întâmpinare pârâtul Guvernul României, prin care a arătat că, în principal, înțelege să invoce excepția inadmisibilității cererii precizate în raport cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, modificată completată.
1.2. Soluția primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Resurse Umane și Contencios, ca inadmisibilă; a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat.
II. Considerentele Înaltei Curți
Pregătirea dosarului și procedura de filtrare a recursului
Conform dovezii de înmânare, recurentului-reclamant A. i-a fost comunicată obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei.
Sancțiunea nulității prevăzută de art. 486 alin. (3) raportat la art. 486 alin. (2) teza întâi C. proc. civ.
La termenul de judecată de astăzi, 6 octombrie 20116, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția netimbrării, excepție de procedură care, potrivit art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., face inutilă expunerea și analiza celorlalte condiții de admisibilitate în principiu a recursului, precum și cercetarea în fond a cauzei.
Se constată că, în pofida faptului că a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația legală de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei, datorată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
Conform art. 486 alin. (2) teza întâi și alin. (3) C. proc. civ.:
"Art. 486. - [...]
(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...].
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. [...]"
În consecință, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Completul de filtru este în unanimitate de acord că cererea de recurs nu îndeplinește cerința menționată la art. 486 alin. (2) teza întâi C. proc. civ. referitoare la îndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, fiind incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 1.365 din 5 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 octombrie 2016.
Procesat de GGC - ED