ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2018

Decizia nr. 401/2018

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 27 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului

Buzău, sub nr. x/2017, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul

A., în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului

București, a chemat în judecată pârâții Ministerul

Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București,

Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului

Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca, prin

hotărârea ce se va pronunța, să se constate discriminarea

și faptul că era îndreptățit încă din anul 2007 la

stabilirea drepturilor salariale prin luarea în considerare a unei valori de

referință sectorială de 405 lei și, pe cale de

consecință, să fie obligați pârâții să îi

plătească diferențele de salarii (actualizate cu indicele de

inflație) calculate (cu respectarea dispozițiilor cuprinse în legile

de salarizare unitară) pe baza valorii de referință

sectorială de 405 lei (rezultată prin aplicarea procentelor de 2%, 5%

și 11% prevăzute de O.G. nr. 10/2007 asupra valorii de referință

sectorială), pentru perioada 10 mai 2014 - 1 decembrie 2015, respectiv

445,5 lei, pentru perioada 1 decembrie 2015 - 10 mai 2017 și pentru

viitor, precum și la plata dobânzii legale (penalizatoare) calculate

începând cu data de 2 mai 2014 și până la data plății efective

a sumelor cuvenite și să procedeze la punerea în aplicare a

dispozițiilor art. 3

1

din O.U.G. nr. 57/2015, în mod

retroactiv, și, pe cale de consecință, să îi achite sumele

datorate (indexate cu indicele de inflație).

Tribunalul Buzău, prin

Sentința civilă nr. 1034 din data de 27 octombrie 2017, în temeiul

art. 130 alin. (2) și art. 132 alin. (1) C. proc. civ., a admis

excepția necompetenței teritoriale exclusive invocată din oficiu

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Călărași.

Pentru a hotăra astfel, în

esență, Tribunalul Buzău a reținut că domiciliul

reclamantului este în județul Călărași, care se află

în circumscripția teritorială a Tribunalului Călărași,

și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 269 alin. (2) C. muncii,

potrivit cărora, cererile din materia conflictelor de muncă se

adresează instanței competente în a cărei circumscripție

reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz,

sediul.

Prin Sentința nr. 51 din data de

23 ianuarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul

Călărași a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de

competență între Tribunalul Buzău și Tribunalul

Călărași și, în baza art. 134 C. proc. civ., a suspendat

judecata cauzei.

Totodată, a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență.

La pronunțarea acestei

soluții, Tribunalul Călărași a avut în vedere că, la

data promovării acțiunii, reclamantul avea calitatea de grefier în

cadrul Tribunalului București și a dat eficiență

dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., reținând că partea

și-a exercitat dreptul de a alege instanța competentă la care

să promoveze acțiunea, respectiv Tribunalul Buzău, care se

încadrează în categoria instanțelor prevăzute de acest text de

lege, aflându-se în circumscripția Curții de Apel Ploiești,

curte învecinată cu Curtea de Apel București.

De asemenea, a arătat că

dispozițiile art. 127 C. proc. civ. stabilesc o competența

teritorială facultativă și nu una exclusivă și,

așadar, nefiind vorba de o competență de ordine publică, ci

de una de ordine privată, în raport de prevederile art. 130 din

același cod, excepția necompetenței teritoriale în acest caz nu

poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare sau,

dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de

judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei

instanțe.

Cu privire la conflictul negativ de

competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată,

în condițiile art. 755 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține

următoarele:

Prin acțiunea formulată de

reclamantul A., instanța a fost învestită cu soluționarea unui

conflict de muncă, iar, în raport de dispozițiile art. 210 din Legea

nr. 62/2011 privind dialogul social, cererile referitoare la soluționarea

conflictelor individuale de muncă se adresează instanței

judecătorești competente, în a cărei circumscripție

își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Înalta Curte reține că,

potrivit mențiunii din tabelul anexat cererii de chemare în judecată

(poziția 19), la data formulării acțiunii, reclamantul era

grefier cu studii medii la Tribunalul București, împrejurare

față de care, devin incidente dispozițiile art. 127 C. proc.

civ.

Potrivit acestor prevederi legale,

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere

de competența instanței la care își desfășoară

activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de

același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre

curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei

circumscripție se află instanța la care își

desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care cererea se

introduce împotriva unui judecător care își desfășoară

activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul

poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același

grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel

învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află

instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(3) Dispozițiile alin. (1)

și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul

procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor",

Ca atare, pentru a opera prorogarea

legală de competență teritorială specială în favoarea

altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei

curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să

funcționeze efectiv în calitate de judecător, asistent judiciar sau

grefier la instanța competentă potrivit legii să

soluționeze cauza în primă instanță ori să

îndeplinească funcția de procuror la parchetul care

funcționează pe lângă această instanță.

În aceleași sens a statuat

și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr.

7/2016, publicată în M. Of. nr. 461/22.06.2016, pronunțată în

soluționarea recursului în interesul legii privind interpretarea și

aplicarea unitară a dispozițiilor art. 127 alin. (1) și alin. (

3) C. proc. civ. prin care s-a hotărât că sintagma

"instanța la care își desfășoară

activitatea" din cuprinsul articolului trebuie interpretată

restrictiv, în sensul că se referă la situația în care

judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în

cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de

chemare în judecată în primă instanță, iar sintagma "se

aplică în mod corespunzător" trebuie înțeleasă ca

referindu-se la desfășurarea activității în cadrul unei

unități de parchet ce funcționează pe lângă

instanța arătată la alin. (1), indiferent dacă este vorba

despre un procuror sau un grefier".

Se constată că, în litigiul

de față, sunt îndeplinite condițiile impuse de norma de drept

enunțată, având în vedere că, pe de o parte, din actele

dosarului rezultă că reclamantul la data sesizării

instanței avea calitatea de grefier la Tribunalul București, iar, pe

de altă parte, Tribunalul Buzău, instanță pe care acesta a

înțeles să o sesizeze și care se află aflat în

circumscripția Curții de Apel Ploiești, este o

instanță de același grad cu Tribunalul București și

care se află circumscripția unei curți de apel învecinate.

Drept urmare, față de

considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză sunt

incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., ca dispoziții cu caracter

special, motiv pentru care urmează a stabili competența de

soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Buzău.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, secția I

civilă.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică astăzi, 13 februarie 2018.

Procesat

de GGC - CL