ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1676/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1676/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 684/A din 10.04.2017 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de către pârâta SC A. SA în contradictoriu cu intimatele-reclamante B., D. și intimata-intervenient forțat C., împotriva sentinței civile nr. 1058 din 20 aprilie 2016.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A. SA, indicând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct 8 C. proc. civ.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte urmează să analizeze cu prioritate admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât pe cele expres prevăzute de lege,
Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.
Litigiul de față are ca obiect cererea de chemare în judecată prin care reclamanta D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA și cu intervenienta forțată C., obligarea pârâtei la plata sumei de 1421,49 de lei, cu titlu de daune materiale, precum și la plata sumei de 210.000 lei, cu titlu de daune morale, precum și cererea adițională (în sensul că a fost introdusă în proces, pe lângă reclamanta D., și reclamanta B.), prin care s-a solicitat, în completarea cererii de chemare în judecată introductive, obligarea pârâtei la plata către reclamanta B. a sumei de 35.000 de lei, cu titlu de daune morale.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, tară drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform alin. (2) din același act normativ, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute Sa art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apei în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."
Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 62/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-î) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1,000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului
În cauză, valoarea pretențiilor reclamantelor la data de 19 iunie 2015, data înregistrării cererii de chemare în judecată, era sub valoarea de 1.000.000 lei inclusiv.
Prin raportare la dispozițiile legale evocate și la faptul că decizia instanței de apel a fost pronunțată într-o acțiune evaluabilă în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei, formulată la data de 19 iunie 2015, decizia atacată nu este susceptibilă de recurs.
În consecință, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâta SC A. SA împotriva deciziei nr. 684/A din 10 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SC A. SA împotriva deciziei nr. 684/A din 10 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2017.