ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat contestație, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva Rezoluției Inspecției Judiciare din data de 17.03.2016 (comunicată prin adresa din 29.03.2016).

Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin încheierea de la 15 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosar nr. x/2016, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa prin încheierea de ședință de la 3.11.2016, respectiv nu a precizat expres dacă solicită, în temeiul art. 78 din C. proc. civ., introducerea în cauză a persoanei vizate de rezoluția atacată în cauză, a numitei B. Ștef, în calitate de pârât, și nu a comunicat un exemplar al cererii de chemare în judecată, precum și înscrisurile necesare pentru comunicare.

Cererea de recurs

Prin cererea de recurs formulată, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca nelegală, fiind invocate motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Recurentul arată că și-a îndeplinit obligațiile impuse de instanță, în sensul că a depus la dosar taxa de timbru în valoare de 50 RON pentru realizarea copiilor solicitate și comunicarea acestora persoanei fizice vizate. De asemenea, prin cererea depusă la instanța de fond la data de 15.11.2016, recurentul a arătat că solicită citarea pârâtei, fiind indicată adresa de citare a acesteia.

Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimata Inspecția Judiciară a apreciat că argumentele invocate de recurent în susținerea recursului nu pot fi reținute ca motive de nelegalitate a hotărârii, întrucât obligațiile stabilite de instanță în sarcina reclamantului nu au fost îndeplinite. Se arată că depunerea dovezii privind achitarea taxei de 50 RON, pentru realizarea de copii ale înscrisurilor pentru comunicare către pârâtă, nu reprezintă motive care să poată fi reținute de instanță în calea de atac formulată, ci, dimpotrivă, se arată că recurentul are posibilitatea de a solicita instanței de fond repunerea cauzei pe rol, cu îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina sa.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările cauzei, în raport cu hotărârea pronunțată și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată întemeiat motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., motiv pentru care hotărârea instanței de fond va fi casată și cauza va fi restituită instanței de fond pentru continuarea judecății.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte reține că prin încheierea de ședință de la data de 3.11.2016 instanța de primă jurisdicție a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă solicită introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei B. Ștef, respectiv a persoanei vizate de rezoluția atacată de reclamant. De asemenea, s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosarul cauzei un exemplar al cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor necesare pentru comunicare, în situația în care solicită introducerea în cauză a acestei părți.

Prin serviciul registratură al instanței de fond, la data de 15.11.2016 (conform datei aflată pe plicul de corespondență, fila 197 dosar fond), reclamantul a depus la dosar taxă judiciară în valoarea de 50 RON și o cerere intitulată "Răspuns la solicitarea instanței", în care se arată că depune dovada taxei judiciare de 50 RON, astfel încât să se poată efectua copie pentru comunicarea cererii de chemare în judecată pârâtei, fiind indicată și adresa de citare pentru această parte.

Or, instanța de control judiciar constată că reclamantul și-a îndeplinit obligațiile impuse de instanță prin încheierea de la data de 3.11.2016, întrucât reclamantul a precizat faptul că solicită citarea pârâtei la adresa indicată în cererea precizatorie, ceea ce echivalează cu acordul introducerii în cauză a acesteia.

Având în vedere dispozițiile art. 149 alin. (3) din C. proc. civ., instanța de control judiciar reține că instanța poate îndeplini din oficiu obligația de a face exemplare necesare pentru comunicarea cererii, pe cheltuiala părții care avea această obligație.

Astfel, Înalta Curte constată că deși reclamantul a depus la dosar precizările solicitate, instanța de fond a nesocotit dispozițiile legale arătate mai sus și, fără temei, a dispus suspendarea cauzei pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse la un termen precedent.

Având în vedere cele arătate, recursul reclamantului va fi admis cu consecința casării încheierii atacate și reluarea judecării cauzei la instanța de fond.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea atacată și va trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. împotriva încheierii din 15 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea atacată și trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2017.