ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2227/2017

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 14.12.2015, nr. 45663/3/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON și la publicarea hotărârii de condamnare, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 1891 din 23 martie 2016, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Împotriva sentinței civile nr. 1891 din 23 martie 2016 a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 6 și 8 din C. proc. civ., republicat.

Hotărârea supusă revizuirii Prin decizia civilă nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au fost respinse, ca inadmisibile, cererea de sesizare a Curții Constituționale și excepția de nelegalitate, respectiv, ca nefondată, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1891 din 23 martie 2016 a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 05.12.2016, sub nr. 8264/2/2016, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne, anularea deciziei civile nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015. În motivarea cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, revizuentul a invocat contrarietatea deciziei atacate, sub aspectul modului de soluționare a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului întâmpinării formulate de intimat, cu următoarele decizii pronunțate de aceeași instanță: decizia civilă nr. 5734 din 28 noiembrie 2016, pronunțată în dosar nr. x/2015, decizia civilă nr. 5735 din 28 noiembrie 2016, pronunțată în dosar nr. x/2015 și decizia civilă nr. 5594 din 23 noiembrie 2016, pronunțată în dosar nr. x/2015. Revizuentul a criticat modul de soluționare de către instanța de recurs a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului întâmpinării formulate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, arătând, în esență, că intimatul nu a făcut dovada calității de reprezentant în sensul prevăzut art. 151 alin. (3) și alin. (5) din C. proc. civ., republicat, iar instanța de recurs a omis în conținutul deciziei să constate faptul că a solicitat și primei instanțe, să verifice identitatea semnatarilor întâmpinării, potrivit art. 82 și art. 219 din C. proc. civ., republicat. În cuprinsul cererii de revizuire, a fost formulată o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: " Care este, între inexistență, nulitate, inopozabilitate, sancțiunea care se aplică actelor administrative normative nesecrete și fără caracter militar, care nu îndeplinesc condiția legală de a fi publicate în Monitorul Oficial". În motivarea acestei cereri, revizuentul a arătat că în legislația națională nu este prevăzută o sancțiune clară în privința actului normativ nepublicat în Monitorul Oficial, cu consecința existenței unei practici judiciare neunitare a instanțelor judecătorești, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai fost învestită să se pronunțate asupra acestei probleme de drept. Revizuentul a susținut că respectiva chestiune de drept interesează în cauza dedusă judecății, întrucât a solicitat instanței să se pronunțe asupra Instrucțiunilor M.A.I. nr. 1111/2005, nepublicate, având în vedere că intimatul își motivează apărările pe norme nepublicate, nesecrete și fără caracter militar.

Apărările formulate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

Prin decizia civilă nr. 317 din data de 26 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale a curții de apel și s-a declinat competența de judecare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 22.03.2017, sub nr. x/2/2016. II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că prezenta cerere este nefondată. Conform dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. " Invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul de lege anterior enunțat presupune, în esență, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: există hotărâri definitive contradictorii; hotărârile potrivnice să fie pronunțate cu încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri și ca atare, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri. Una dintre condițiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru admisibilitatea revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., vizează existența triplei identități de părți, obiect și cauză. Această condiție este esențială, întrucât revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, care conduce în final la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea acestui principiu. Condiția enunțată nu este însă îndeplinită în prezenta cauză, întrucât hotărârile invocate sunt pronunțate în cauze diferite, cu obiecte diferite, din perspectiva conținutului informațiilor solicitate a fi comunicate de către reclamant în fiecare pricină, în temeiul Legii nr. 544/2001. Astfel, în litigiul soluționat definitiv prin decizia civilă nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a cărei anulare se solicită, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. 45663/3/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON și la publicarea hotărârii de condamnare, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Cauza soluționată definitiv prin decizia civilă nr. 5734 din 28 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, privește pe recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne și intimatul-reclamant A., și a avut ca obiect obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile solicitate prin scrisoarea din 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON și la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale și pe pagina de internet a instituției, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În litigiul soluționat definitiv prin decizia civilă nr. 5735 din 28 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.20, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON și la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale și pe pagina de internet a instituției, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Cauza soluționată definitiv prin decizia nr. 5594 din 23 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, privește pe recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne și intimatul-reclamant A., și a avut ca obiect obligarea pârâtului să comunice în scris informațiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.12, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON și la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale și pe pagina de internet a instituției, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În aceste circumstanțe, nu se poate reține o contrarietate de hotărâri în cauzele în care au fost pronunțate hotărârile invocate ca fiind potrivnice, nefiind vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, în condițiile în care obiectul cererilor a fost diferit. Mai mult, nu pot fi reținute susținerile revizuentului cu privire la încălcarea autorității de lucru judecat, în raport de soluția dată prin hotărârile pretins potrivnice excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarilor cererii de recurs formulată de Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, a întâmpinării depusă de acest minister, întrucât excepția invocată de reclamant vizează o neregularitate procedurală, care se cercetează în concret, în fiecare caz în parte, în litigiul în care este invocată. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată.