ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.06.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2190/2017

HOTĂRÂRE
13.06.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2190/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra recursului de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/43/2014, reclamantul Inspectoratul de Poliție Județean Harghita a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, anularea Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014, pronunțată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat că faptele sesizate de petentul A. - Primar al Municipiului Miercurea-Ciuc constituie hărțuire, potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 și s-a recomandata părții reclamante să depună diligențe în respectarea principiului nediscriminării.

Prin Sentința nr. 90 din 17 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliție Județean Harghita, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, petentul A. și partea reclamantă B., s-a dispus anularea în tot a Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014 pronunțată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în Dosarul nr. x/2013 și respingerea sesizării petentului A.

Împotriva Sentinței nr. 90 din 17 ianuarie 2014 au declarat recurs Municipiul Miercurea-Ciuc și pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Prin Decizia nr. 361 din 7 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admis în principiu recursul formulat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și s-a fixat termen de judecată pe fond a acestuia la data de 30 mai 2017, cu citarea părților.

Prin aceeași decizie a fost anulat recursul declarat de Municipiul Miercurea-Ciuc, reținându-se că acesta nu îndeplinește condițiile de admisibilitate fiind exercitat de o persoană fără calitate.

În susținerea recursului declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au fost invocate, în esență, următoarele aspecte:

Prin raportare la prevederile art. 36 alin. (1) și art. 76 din Legea nr. 215/2001, autoritatea locală este obligată de lege să inscripționeze în limba minorităților naționale denumirea localităților naționale, indicatoarele de intrare și ieșire din localitate, dacă există o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor.

Din perspectiva dispozițiilor art. 10, art. 11 și art. 20 din Constituția României, se impune a fi reținută și legislația internațională cu privire la drepturile minorităților, respectiv tratatele internaționale la care România este parte și care conțin prevederi referitoare la respectarea drepturilor minorităților naționale.

În raport de dispozițiile art. 11 alin. (3) din Convenția - cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995, se impune inscripționarea documentelor locale tradiționale, a denumirii străzilor și a altor indicații topografice destinate publicului în limita minorităților dacă există un număr substanțial de persoane aparținând minorităților și o cerere suficientă.

În Municipiul Miercurea-Ciuc sunt 38.966 de locuitori, majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,55%), astfel că toate cerințele pentru a fi considerat un număr substanțial în sensul prevederilor art. 11 din Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale sunt îndeplinite.

Coroborând faptele cu probatoriul aferent depus de către părți în prezenta cauză, se impune a se reține că dispozițiile legale incidente cauzei (Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 1206/2001) nu prevăd în mod expres că numai indicatoarele rutiere de intrare - ieșire din localități se inscripționează în limba minorităților naționale.

Mai mult, dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul că "ceea ce nu este expres interzis de lege este permis".

Din examinarea Sentinței civile nr. 90 din 17 iunie 2011 se reține că instanța de fond nu a analizat discriminarea/hărțuirea sub aspectul legislației europene. Conform art. 5 din Noul C. civ., dreptul european se aplică prioritar, indiferent de statutul părților și de calitatea lor.

Instanța de fond trebuia să examineze legislația și jurisprudența europeană relevantă, nu să se limiteze la interpretarea legislației naționale incidente.

În acest sens, trebuie reamintit că o instanță de judecată a obligat Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, printr-o sentință care nu este definitivă, la înlocuirea indicatoarelor rutiere de orientare și așezarea denumirilor în limba maghiară sub denumirea în limba română, iar partea reclamantă de discriminare revine în data de 16.09.2013 și îl sancționează pentru afișare neconformă a indicatoarelor rutiere de orientare - afișare bilingvă, demersul în sine apare ca fiind unul hărțuitor, având în vedere că petentul a respectat dispoziția instanței de judecată.

În acest sens, față de elementele faptei de hărțuire, se constată incidența dispozițiilor art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor faptelor de discriminare, republicată și actualizată.

În concluzie pentru motivele expuse, recurentul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente constată că recursul este nefondat, în sensul și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Litigiul dedus judecății vizează legalitatea Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014 pronunțată Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin care s-a constata că faptele reclamate de petentul A. - Primar al Municipiului Miercurea-Ciuc constituie hărțuire, potrivit dispozițiilor art. 2 (5) din O.G. nr. 137/2000 și s-a recomandat părții reclamante Inspectoratul de Poliție Județean Harghita să depună diligențe în respectarea principiului nediscriminării.

În cuprinsul sesizării adresate CNCD, petentul A. a susținut că partea reclamantă Inspectoratul de Poliție Județean Harghita, prin agent B., a aplicat Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc o amendă în valoare de 1680 RON, cu indicarea prevederilor art. 105 alin. (1) pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 și reținând că a inscripționat bilingv indicatoarele rutiere.

Conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2006, constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau ori ce alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Pentru a constata existența unei fapte de hărțuire, conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2006, CNCD a avut în vedere Sentința civilă nr. 3446 din 03 iulie 2013, nedefinitivă pronunțată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2013, prin care Primăria Miercurea-Ciuc a fost obligată la înlocuirea indicatoarelor rutiere de orientare și așezarea denumirilor în limba maghiară sub denumirea în limba română.

În condițiile în care petentul a respectat dispozițiile instanței de judecată, CNCD a apreciat că demersul Inspectoratului de Poliție Județean Harghita de a-l sancționa pentru o afișare neconformă a indicatoarelor rutiere de orientare - afișare bilingvă constituie un comportament care are la bază un criteriu de naționalitate, strict legat de criteriul limbă, comportament ce a condus la crearea unui cadru intimidant, ostil, ofensiv.

Cu privire la Sentința civilă nr. 3446 din 03 iulie 2013 pronunțată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2013, care a stat la baza constatărilor CNCD și care la acel moment nu era definitivă, prima instanță a reținut că a fost casată prin Decizia nr. 7246/R/7.11.2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, interpretare necontestată de recurentul-pârât.

Referitor la demersul Inspectoratului de Poliție Județean Harghita, de a dispune sancționarea contravențională a Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, apreciat de CNCD ca întrunind elementele constitutive ale faptei de hărțuire, este esențial de subliniat faptul că, ulterior promovării hotărârii recurate, a fost soluționată definitiv plângerea formulată de petentul Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc împotriva Procesului-verbal de contravenție nr. x încheiat la data de 16.09.2013.

Astfel, prin Decizia civilă nr. 482 din 24 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă în Dosarul nr. x/2013, definitivă a fost admisă plângerea contravențională și a anulat Procesul-verbal de contravenție nr. x din 16 septembrie 2013.

În condițiile în care nu mai subzistă nici fapta care a constituit obiectul sesizării CNCD și nici elementul decisiv pe care Consiliul l-a avut în vedere în calificarea faptei sesizate ca fiind hărțuire, se impune menținerea hotărârii primei instanțe, prin care s-a dispus anularea Hotărârii CNCD nr. 34 din 22 ianuarie 2014.

Această contestare face inutilă orice analiză a criticilor recurentului referitoare la pretinsa omisiune a primei instanțe de a examina discriminarea/hărțuirea sub aspectul legislației europene relevante.

În concluzie, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Național pentru Combatere Discriminării împotriva Sentinței nr. 90 din 17 iunie 2014 a Curții de Apel Târg Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-06-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 361/2017
. x/2013, în care petent este C. - primar al Municipiului Miercurea-Ciuc, iar reclamați sunt A. Harghita și D. În acest context Înalta Curte constată că nu există identitate între subiectele de drept vizate de actul administrativ ce formeaz
ÎCCJ 2019-03-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1525/2019
Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată la data de 29 ianuarie 2016, pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția
ÎCCJ 2015-12-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3939/2015
Decizia nr. 3939/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a c
ÎCCJ 2017-03-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1298/2017
Decizia nr. 1298/2017 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a
ÎCCJ 2017-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3114/2017
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ ș
Sursă