ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4049/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17 iunie 2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene, solicitând anularea Informării privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 1 înregistrată sub nr. x din 26 martie 2014 și a Notei de neconformitate înregistrată sub nr. x din 10 martie 2014, precum și a Deciziei nr. 176 din 19 mai 2014 privind soluționarea contestației administrative și obligarea pârâtului la plata diferențelor neachitate în conformitate cu Cererea de rambursare nr. 1 în cadrul proiectului "Accesibilitate și fluidizare trafic către zona industrială Ploiești-Vest și platforma industrială Brazi (pasaj suprateran peste calea ferată București-Brașov)".

Prin sentința civilă nr. 140 din 23 ianuarie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene.

Împotriva sentinței civile nr. 140 din 23 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și admiterea acțiunii, în sensul anulării deciziei nr. 176 din 19 mai 2014 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția Generală Programe Europene, anulării actului administrativ "Informare privind situația cheltuielilor aprobate in Cererea de rambursare nr. V (număr de înregistrare la Direcția Generală Programe Europene - 1083 din 26 martie 2014), prin care s-a efectuat autorizarea cererii de rambursare nr. 1 și obligării pârâtelor la plata diferențelor neachitate, conform cererii de rambursare nr. 1.

Recurenții critică sentința atacată, susținând că a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 2 și art. 199 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligația de a preciza în documentația de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertant.

Se arată că, prin fișa de date a achiziției, au fost stabilite criteriul de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" și factorii de evaluare, iar pentru factorii de evaluare a fost detaliat punctajul tehnic, astfel că este permisă verificarea modului de punctare a ofertanților în vederea stabilirii corectitudinii procedurii de atribuire, motiv pentru care instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că au fost încălcate prevederile art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurenții critică soluția instanței de fond pentru motivul că nu a reținut, din probatoriul administrat, că Municipiul Ploiești a respectat procedura impusă de O.U.G. nr. 34/2006, iar prin fișa de date a achiziției prin care au fost stabiliți factorii de evaluare, Municipiul Ploiești a oferit transparență ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Se afirmă că niciunul dintre organismele (ANRMAP, UCVAP, CNSC) care au procedat, pe parcursul derulării procedurii de achiziție publică, la verificarea documentației de atribuire, nu a reținut existența unor neconformități în legătură cu modul de formulare a criteriului de atribuire ori a metodologiei de acordare a punctajelor.

Totodată, recurenții critică sentința atacată și pentru aplicarea greșită a prevederilor art. 20 alin. (1), art. 75 alin. (1), art. 83 și următoarele din O.U.G. nr. 34/2006, susținând, în esență, că, potrivit probatoriului administrat, procedura de achiziție publică s-a desfășurat în deplină conformitate cu legislația națională aplicabilă în domeniu la data inițierii acesteia.

Potrivit art. 75 alin. (1) din O.U.G. 34/2006, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puțin 52 de zile.

Astfel, se arată că autoritatea contractantă a ales și a aplicat procedura de achiziție publică - licitație restrânsă accelerată, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1), art. 83 și următoarele din O.U.G. nr. 34/2006 și cu dispozițiile Ordinului ANRMAP nr. 51/2009, emis cu luarea în considerare a Concluziilor Președinției Consiliului European din 11-12 decembrie 2008 și a Comunicării nr. IP/08/2040 din 19 decembrie 2008, prin care Comisia Europeană recunoaște că utilizarea accelerării aplicării procedurilor de achiziție publică poate fi justificată prin natura excepțională a situației economice actuale. Învederează că licitația restrânsă și cea deschisă reprezintă regula instituita de art. 20 alin. (1) din O.U.G. 34/2006, atunci când valoarea estimată a contractului este egală sau mai mare decât cea prevăzută de art. 124 din același act normativ, astfel că autoritatea contractantă nu poate fi sancționată pentru că a respectat o obligație legală imperativă.

Mai susțin recurenții că sentința atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 1 din Ordinul ANRMAP nr. 51/2009, întrucât autoritatea contractantă a beneficiat de prezumția de urgență instituită de legiuitor, având în vedere natura excepțională a situației economice existente la nivelul anilor 2009-2010 și a optat pentru aplicarea licitației restrânse în regim accelerat, dispozițiile Ordinului ANRMAP nr. 51/2009 fiind preluate atât în Nota justificativă nr. AP318 din 06 aprilie 2010, cât și în Anunțurile de participare nr. 97712 din 09 aprilie 2010, publicat în SEAP, și nr. 2010/S70-105403, publicate în JOUE.

De asemenea, arată că justificarea aplicării procedurii de licitație restrânsă în regim accelerat, cuprinsă în anunțul de participare transmis în SEAP, a făcut obiectul verificării ANRMAP și a fost acceptată de acest organism de reglementare, iar Nota justificativă nr. AP318 din 06 aprilie 2010 privind accelerarea procedurii de atribuire a fost supusă analizei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, făcând parte din dosarul achiziției publice.

Conform art. 83 alin. (1) din O.U.G. 34/2006, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile. În speță, anunțul de participare și documentația de atribuire au fost publicate în JOUE nr. 2010/S70-105403 la data de 10.04.2010, astfel că perioada minimă obligatorie de 37 de zile de la data publicării anunțului de participare se împlinea în ziua de 18 mai 2010.

Expunând circumstanțele procedurii, recurenții arată că intenția inițială a autorității contractante de accelerare a procedurii de licitație restrânsă nu s-a materializat în fapt, iar Municipiul Ploiești a fost sancționat pentru un act care nu a mai produs efecte juridice.

Mai susțin recurenții că nu se poate reține nici faptul că urmarea directă a procedurii accelerate a fost că o singură ofertă a fost considerată acceptabilă și conformă, deoarece, așa cum reiese din Procesul-verbal nr. x din 26 mai 2010 al ședinței de deschidere, au depus candidaturi următorii operatori economici: A. S.R.L. și B.; C. S.R.L.; D. și E. S.A.; O’Connor Sutton Cronin & Associated Limited și F. S.R.L. și G. S.A.; H. S.R.L., iar faptul că o singură ofertă a fost considerată acceptabilă și conformă, nu reprezintă o consecință a procedurii accelerate.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând anularea ca nemotivată a căii de atac declarate în cauză, iar pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.

Arată că între părți s-a încheiat contractul de finanțare cod SMIS 48114, Proiect "Accesibilitate și fluidizare trafic către zona industrială Ploiești Vest și Platforma industrială Brazi", iar ca urmare a verificării cererii de rambursare nr. 1 pentru acest proiect, a constatat abateri de la aplicarea prevederilor legislației naționale în materia achizițiilor publice și în conformitate cu prevederile art. 6 și art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, sens în care a aplicat o reducere procentuală de 10% din valoarea contractului de servicii subsecvent nr. 2654 din 09 februarie 2012, încheiat de reclamantă cu Asocierea S.C. H. S.R.L. și S.C. I. S.R.L., fiind stabilite și alte sume drept cheltuieli neeligibile. În acest sens au fost emise Nota de neconformitate nr. 2550 din 10 martie 2014 și Informarea nr. 10834 din 26 martie 2014 privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1.

Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva Notei de neconformitate nr. 2550 din 10 martie 2014 și a Informării nr. 10834 din 26 martie 2014 doar în ceea ce privește reducerea procentuală de 10 % din valoarea contractului de servicii subsecvent nr. 2654 din 09 februarie 2012, soluționată prin Decizia nr. 176 din 19 mai 2014, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată.

În speță, procedura aleasă pentru atribuirea contractului de servicii subsecvent nr. 2654 din 09 februarie 2012 a fost "licitație restrânsă accelerată", iar criteriul de atribuire utilizat a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". Conform dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 925/2006, în vigoare la data inițierii procedurii de achiziție, în cazul în care criteriul utilizat este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul, iar algoritmul de calcul și factorii de evaluare a ofertelor se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

Se mai arată că, față de dispozițiile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, s-a constatat că pentru factorii de evaluare nu a fost detaliată metodologia de punctare, punctajul tehnic, astfel că nu se poate efectua o verificare a modului de punctare a ofertanților, reclamanta folosind factori de evaluare insuficient detaliați și dificil de cuantificat, în lipsa unei metodologii de evaluare și punctare și a unor explicații verificabile, astfel că s-a permis comisiei de evaluare să acționeze în mod subiectiv, încălcând principiile consacrate de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la necesitatea asigurării unui tratament egal și a transparenței procedurii de achiziție.

Intimatul-pârât mai arată că, potrivit art. 4 din Ordinul nr. 51/2009, atunci când accelerează procedurile de licitație restrânsă sau de negociere cu publicare prealabilă a unui anunț de participare în condițiile art. 1 și 2, autoritățile contractante vor invoca aceste dispoziții atât în nota justificativă prevăzută la art. 213 alin. (1) lit. f) din ordonanța de urgență, cât și în conținutul anunțului de participare. În speță, arată că motivarea reclamanților în sensul că accelerarea procedurii reiese din Nota justificativă nr. AP 318 din 06 aprilie 2010, nu poate fi luată în considerare, deoarece situația economică invocată ca motiv al accelerării nu poate constitui un argument pentru extrema urgență. De asemenea, nu poate fi reținută nici mențiunea din cadrul acestei Note justificative în sensul că evenimentul care generează caracterul de urgență al derulării procedurii este reprezentat de gradul slab de absorbție al fondurilor structurale (sub 9% la nivel național), întrucât indicatorul "capacitatea de absorbție" este gradul în care o țară este capabilă să cheltuiască efectiv și eficient resursele financiare alocate din Fondurile Structurale, iar Programul Operațional Regional 2007-2013 are ca termen maxim de implementare data de 31.07.2015.

Se mai arată că valoarea estimată a acordului cadru a fost între 1.000.000 12.000.000 euro, cu o valabilitate a acestuia de 48 de luni, iar urmarea directă a procedurii accelerate a fost că o singură ofertă a fost considerată acceptabilă și conformă. Mai arată că invocarea verificării de către CNSC este lipsită de relevanță, întrucât chiar reclamanta a susținut că obiectul contestațiilor nu l-a constituit acest document justificativ, iar în ceea ce privește controlul ANRMAP și UCVAP, arată că nici acestea nu pot fi reținute, având în vedere prevederile art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 49 din O.U.G. nr. 34/2006, precum și art. 32 ind. 4 din H.G. nr. 457/2008.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 martie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin aceeași încheiere s-a dispus și rectificarea citativului cauzei, în sensul conceptării, în calitate de pârât, a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Prin încheierea din 20 septembrie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

De asemenea, la același termen s-a respins excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte reține caracterul său nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prin Nota de neconformitate nr. 2550 din 10 martie 2014 și Informarea privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 1 înregistrată sub nr. x din 26 martie 2014, autoritatea de management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent MDRAPFE) a aplicat o reducere procentuală de 10% din valoarea contractului nr. x din 09 august 2012 încheiat de recurenta-reclamantă UAT Municipiul Ploiești cu Societatea H. S.R.L., reținând că au fost încălcate prevederile art. 83 și ale art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006. S-a menționat în actele administrativ-fiscale contestate că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de servicii, prin folosirea de factori de evaluare insuficient detaliați și dificil de cuantificat, fapt de contravine principiilor nediscriminării și proporționalității, prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.

Constatările autorității de management din cadrul ministerului de resort semnatar al contractului de finanțare cod SMIS 48114 în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 pentru proiectul "Accesibilitate și fluidizare trafic către zona industrială Ploiești Vest și platforma industrială Brazi (Pasaj subteran peste calea ferată București-Brașov)", au fost confirmate prin sentința pronunțată de prima instanță, ce face obiectul recursului de față.

O primă critică de nelegalitate adusă sentinței recurate vizează modalitatea de aplicare, de către prima instanță, a prevederilor art. 2 și ale art. 199 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se, în mod eronat, în opinia recurenților, că nu a fost respectată procedura impusă de O.U.G. nr. 34/2006, cât timp, prin fișa de date a achiziției, prin care s-au stabilit factorii de evaluare, autoritatea contractantă a oferit transparența ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Atât în cuprinsul Informării nr. 10834 din 26 martie 2014, cât și în Decizia de soluționare a contestației nr. 176 din 19 mai 2014, s-a reținut că, în fișa de date a achiziției, capitolul VII pct. 2) Criterii de atribuire-Factori de evaluare, este descris modul de aplicare a algoritmului de calcul, fără ca factorii de evaluare să fie suficient detaliați și ușor de cuantificat, iar aplicarea algoritmului de calcul asupra factorilor de evaluare se bazează pe interpretarea subiectivă a aspectelor considerate relevante (pentru care se acordă puncte) și a aspectelor omise sau de natură a întârzia atingerea obiectivelor(pentru care se scad puncte), nefiind explicată acordarea punctajului minim "0".

Astfel cum corect a reținut judecătorul fondului, se relevă, în raport de exigențele art. 14 din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, că atât algoritmul de calcul, cât și factorii de evaluare a ofertelor, ce vor fi luați în considerare în cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", trebuie precizați în mod clar și detaliat în cuprinsul documentației de atribuire, reflectând, totodată, metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

Insuficienta detaliere a punctajului tehnic pentru factorii de evaluare evidențiați în fișa de date a achiziției determină imposibilitatea obiectivă de a verifica modul de punctare a ofertanților, ceea ce creează premisele unei evaluări subiective, încălcându-se, astfel, principiile consacrate de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.

Deși recurentul-reclamant a susținut în calea controlului judiciar exercitat asupra sentinței recurate că a respectat principiul transparenței, detaliind punctajul tehnic pentru factorii de evaluare indicați în fișa de date a achiziției, reține Înalta Curte că, într-adevăr, factorii de evaluare nu sunt circumstanțiați, iar punctajul stabilit pentru fiecare dintre aceștia este unul general, ce nu poate fi defalcat conform unei metodologii făcută publică prin fișa de date a achiziției, astfel încât, la stabilirea punctajului final nu se poate verifica pentru ce elemente ale ofertei s-au scăzut puncte ori sau adăugat, conform schemei de calcul prezentate în documentația de atribuire ce a fost adusă la cunoștința potențialilor ofertanți.

În atare condiții, sunt nefondate criticile aduse sentinței recurate în privința soluției pronunțate asupra neregulii constatate în procedura de achiziție publică pentru contractul de prestări servicii nr. 2654 din 09 august 2012 încheiat de autoritatea contractantă Municipiul Ploiești cu Societatea H. S.R.L., neregulă definită prin încălcarea prevederilor art. 2 și ale art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006.

În ceea ce privește cea de-a doua neregulă reținută prin actele administrativ-fiscale contestate, rezultată din derularea procedurii de achiziție prin licitație restrânsă accelerată, cu reducerea termenului pentru pregătirea și depunerea candidaturilor la 12 zile, fără a fi motivată această măsură prin Nota justificativă nr. AP 318 din 06 aprilie 2010, fapt de natură a conduce la nerespectarea prevederilor art. 83 din O.U.G. nr. 34/2006, se rețin următoarele:

Valoarea estimată a contractului de achiziție pentru "servicii de consultanță și proiectare tehnică pentru realizarea documentațiilor de finanțare (documentații tehnico-economice fazele SF/DALI/PTh+CS/DTAC, cereri de finanțare, studii de impact de mediu, documente de licitație, etc.) pentru proiecte de dezvoltare/modernizare a infrastructurii în municipiul Ploiești" este una care excede pragurilor valorice prevăzute de art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006, fiind obligatorie publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțului de participare, iar termenele stabilite pentru depunerea candidaturilor, în situația alegerii procedurii de licitație restrânsă, trebuie să respecte prevederile art. 83 din O.U.G. nr. 34/2006.

Sub un prim aspect, reține instanța de control judiciar că, deși nu au fost menționate expres în cuprinsul Notei justificative nr. AP 318 din 06 aprilie 2010 prevederile Ordinului ANRMAP nr. 51/2009, motivarea alegerii acestei proceduri este subsumată cerințelor indicate în cuprinsul acestui act normativ, fiind, astfel, acoperită lacuna indicării exprese a respectivului temei de drept, fără a interveni vreo sancțiune pentru această omisiune.

Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost stabilit pentru data de 26.04.2010, fiind, astfel, acordat potențialilor ofertanți un interval de 17 zile de la data publicării anunțului de participare, în vederea concretizării intenției de a participa la licitația derulată de autoritatea contractantă, prin depunerea candidaturilor/ofertelor.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 34/2006, "(1) fără a aduce atingere prevederilor art. 71, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.

(2) În cazul în care, din motive de urgență, nu poate fi respectat numărul de zile prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a accelera aplicarea procedurii prin reducerea perioadei prevăzute la alin. (1), dar nu la mai puțin de 15 zile."

Recurentul-reclamant, invocând prevederile Ordinului ANRMAP nr. 51/2009 în anunțul de participare ce a fost publicat la data de 09.04.2010, s-a prevalat de motivul de urgență dedus din natura excepțională a situației economice de la acel moment, pentru a reduce termenul stabilit pentru depunerea ofertelor, cu respectarea limitei de 15 zile pentru această etapă.

Din perspectiva normelor legale suscitate, recurentul-reclamant a respectat termenul limită impus de O.U.G. nr. 34/2006 pentru depunerea candidaturilor în procedura de licitație restrânsă accelerată, data fixată prin anunțul de participare fiind la un interval de 17 zile de la momentul publicării acestui anunț, ceea ce se încadrează în prevederile art. 83 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Se reține, așadar, că este eronată constatarea autorității pârâte, referitoare la reducerea termenului pentru depunerea candidaturilor la 12 zile, cu încălcarea prevederilor art. 83 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, termenul fiind redus la 17 zile, respectând, astfel, dispozițiile anterior menționate.

Este fără relevanță, în contextul factual al derulării procedurii de licitație publică, faptul că autoritatea contractantă a prelungit termenul limită de depunere, respectiv de deschidere a ofertelor, la data de 26.05.2010, cât timp prevalează reținerea respectării termenului limită prevăzut de art. 83 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 la momentul publicării anunțului de participație la procedura de licitație restrânsă accelerată derulată de autoritatea contractantă Municipiul Ploiești.

Constatările autorității de management, cu ocazia verificărilor ce au condus la emiterea notei de neconformitate nr. 2550 din 10 martie 2014, s-au fundamentat pe invalidarea motivării din Nota justificativă nr. AP 318 din 06 aprilie 2010, susținând organul de control că situația economică nu constituie un argument de extremă urgență, iar gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene nu poate fi invocat de către autoritatea contractantă, întrucât acest indicator ("capacitatea de absorbție"), pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, are termen maxim de implementare la data de 31.07.2015.

Prima instanță a stabilit în mod corect că, în raport de conținutul Ordinului nr. 51/2009, situația economică în perioada 2009-2010 era una excepțională, de natură să permită derularea procedurilor de licitație restrânsă accelerată, în condițiile menționării acestui ordin și aplicării coroborate a dispozițiilor sale cu cele ale legislației achizițiilor publice în vigoare la momentul declanșării procedurilor reglementate de O.U.G. nr. 34/2006, soluție împărtășită și de către instanța de control judiciar.

Însă, în continuare, a reținut judecătorul fondului că au fost ignorate prevederile art. 3 din Ordinul ANRMAP nr. 51/2009 de către autoritatea contractantă, întrucât aceasta nu a avut în vedere complexitatea contractului-acord cadru ce urma să fie atribuit și nici împrejurarea că reducerea termenului de depunere a candidaturilor la 17 zile era de natură a constitui un impediment major pentru depunerea unor oferte de către un număr suficient de operatori economici.

Contrar acestor rețineri ale primei instanțe, Înalta Curte consideră că o astfel de analiză a existenței vreunui impediment major pentru depunerea candidaturilor de către un număr suficient de operatori economici, creat prin stabilirea procedurii de achiziție ca fiind cea de licitație restrânsă accelerată, nu incumba autorității contractante, fiind necesară doar invocarea prevederilor Ordinului ANRMAP nr. 51/2009.

Revenea, așadar, autorității pârâte, cu ocazia controlului efectuat asupra modalității de derulare a procedurii de achiziție publică, rolul de a argumenta aprecierea sa în ceea ce privește nerespectarea cerințelor instituite la art. 3 din Ordinul ANRMAP nr. 51/2009, nefiind suficient a se indica doar faptul că "din analiza efectuată s-a constatat că la procedură au participat numărul minim de ofertanți prevăzuți în anunțul de participare nr. x din 09 aprilie 2010 (cinci) dintre care o ofertă a fost declarată eligibilă și conformă."

Reținând, în aceste condiții, că autoritatea pârâtă nu a arătat în ce modalitate s-a creat un impediment major pentru participarea la licitație a potențialilor ofertanți, în modalitatea aleasă de autoritatea contractantă, Înalta Curte consideră că nu există neregulă în privința derulării procedurii de licitație restrânsă accelerată, nefiind încălcate prevederile art. 83 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Nu se poate susține, cu temei, faptul că, prin alegerea acestei proceduri, autoritatea contractantă nu a ținut cont de complexitatea contractului care urma să fie atribuit și nu a depus toate diligențele necesare pentru depunerea unor candidaturi/oferte corespunzătoare de către un număr suficient de operatori economici, cât timp au fost depuse oferte de către un număr minim de persoane juridice interesate, conform mențiunilor din anunțul de participare nr. x din 09 aprilie 2010, iar împrejurarea că, dintre aceste oferte doar una a fost declarată eligibilă și conformă, nu poate fi imputată autorității contractante, neconstituind o încălcare a prevederilor incidente în materia achizițiilor publice.

În concluzie, abaterea constatată de către autoritatea pârâtă prin actele administrativ-fiscale emise în procedura reglementată de O.U.G. nr. 66/2011, încadrată la prevederile pct. 1.12 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, nu se confirmă în contextul aspectelor evidențiate în cauză, procedura de licitație restrânsă accelerată nefiind afectată de neregula reținută de intimatul MDRAPFE în cuprinsul actelor contestate de recurentul-reclamant Municipiul Ploiești.

Dată fiind, însă, existența neregulii pentru încălcarea prevederilor art. 14 din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, încadrată la punctul 1.6 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, pentru care s-a aplicat o corecție financiară de 10% din valoarea contractului nr. x din 09 august 2012, Înalta Curte constată că inexistența celei de-a doua nereguli nu este de natură a modifica procentul corecției finale aplicate acestui contract de servicii, urmând a fi menținut procentul de 10%, cel care a fost stabilit pentru abaterea ce a fost menținută și în calea controlului judiciar de față.

Se reține, astfel, că, prin aplicarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 66/2011, aprobate prin H.G. nr. 875/2011, autoritatea pârâtă a făcut o individualizare a corecțiilor financiare aplicate pentru cele două nereguli, fiecare în procent de 10% din valoarea contractului, stabilind, așadar, acest procent ca fiind cel al corecției finale, iar în urma demersului judiciar exercitat de recurentul-reclamant Municipiul Ploiești, fiind constatată doar existența unei nereguli, a rămas același procent, de 10% din valoarea contractului, ce a fost corect stabilit prin actele administrativ-fiscale contestate și menținut prin soluția pronunțată de prima instanță.

Prin urmare, observând că Nota de neconformitate nr. 2550 din 10 martie 2014 și Informarea privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 1 înregistrată sub nr. x din 26 martie 2014 sunt legale în ceea ce privește constatarea neregulii prevăzute la pct. 1.6 din O.U.G. nr. 66/2011, iar corecția financiară aplicată este conformă acestei abateri, Înalta Curte va menține soluția pronunțată de prima instanță, substituind motivarea proprie pentru cea de-a doua neregulă, fără ca acest aspect să determine pronunțarea unei alte soluții decât cea avută în vedere de către judecătorul fondului.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești împotriva sentinței civile nr. 140 din 23 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții Municipiul Ploiești și Primarul Municipiului Ploiești împotriva sentinței civile nr. 140 din 23 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2017.