ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1086/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 25 ianuarie 2016, sub nr. x/86/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, a solicitat anularea actului administrativ de suspendare a dreptului de a conduce comunicat prin adresa cu nr. 55847/2341 din 30 iulie 2010 și suspendarea executării actului administrativ sus menționat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin Sentința nr. 698 din 19 mai 2016, Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, în favoarea Judecătoriei Pașcani.

PENTru a pronunța această sentință, Tribunalul Suceava a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012, reclamantul A. a fost sancționat contravențional cu 9 puncte amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării, în baza art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, fiind reținut în sarcina reclamantului faptul că a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare NT XXX pe DN 2 în localitatea Miroslăvești cu viteza de 107 km/h.

Plângerea contravențională formulată de reclamant împotriva procesului-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012 a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 436 din 8 februarie 2013 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia civilă nr. 738 din 6 iunie 2013 a Tribunalului Iași, în Dosarul nr. x/2012.

Întrucât sentința primei instanțe a rămas definitivă, Inspectoratul de Poliție Județean Iași, prin adresa 12535627 din 27 octombrie 2015, a somat reclamantul să depună la Serviciul Poliției Rutiere Iași permisul de conducere auto, fiindu-i adus la cunoștință și faptul că, începând cu 7 ianuarie 2016, i se suspendă dreptul de conducere pentru o perioadă de 120 zile, conform art. 102 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 118 alin. (4), (5) din O.U.G. nr. 195/2002, fiindu-i aplicată o majorare de 30 de zile a perioadei de suspendare pentru faptul că nu s-a prezentat la serviciul rutier pentru predarea permisului de conducere, în vederea suspendării, încălcând dispozițiile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002.

Tribunalul a reținut că prin acțiunea pendinte, reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 12535627 din 27 octombrie 2015, motivat de faptul că a executat deja sancțiunea complementară din procesul-verbal de contravenție începând cu data de 21 iunie 2013 și până la data de 21 octombrie 2013, respectiv de la momentul la care sentința instanței de fond a rămas definitivă, astfel că începerea unei noi executări în baza somației din data de 27 octombrie 2015 este nelegală.

Tribunalul Suceava a apreciat că reclamantul a învestit instanța de judecată, cu o cerere care are ca obiect, în esență, executarea unei sancțiuni contravenționale complementare, aplicată în temeiul O.U.G. nr. 195/2002, situație în care devin incidente dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, referitoare la instanța competentă să controleze aplicarea și executarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare, anume judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, în cauza de față - Judecătoria Pașcani.

Totodată, a reținut că actul invocat de către reclamant, respectiv adresa nr. 12535627 din 27 octombrie 2015, nu naște, nu modifică și nici nu stinge un raport juridic care să constea în suspendarea exercitării dreptului de a conduce un autoturism pe drumurile publice, printr-un al doilea act administrativ, altul decât procesul-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012.

Adresa nr. 12535627 din 27 octombrie 2015 emisă de pârât este o simplă operațiune administrativă ulterioară, o simplă comunicare a unei situații de fapt și de drept deja cunoscută de reclamant, respectiv un act privitor la modul de executare a unei sancțiuni contravenționale complementare anterior aplicate și majorate pentru nerespectarea unei dispozițiile legale privind executarea.

În acest context, nu are relevanță faptul că reclamantul a înțeles să indice, generic, dispozițiile Legii nr. 554/2004, ca temei de drept al cererii sale, câtă vreme parcursul procesual al plângerilor având ca obiect sancțiuni contravenționale principale sau complementare pentru încălcarea regulilor privind circulația pe drumurile publice este clar conturat de dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, la care primul act normativ face trimitere, iar judecătorul este ținut să soluționeze litigiul conform regulilor de drept aplicabile.

Potrivit celor de mai sus, raportat la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002, Tribunalul Suceava a apreciat că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Pașcani.

2.1. După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pașcani la data 16 iunie 2016, sub același număr.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 2196 din 30 decembrie 2016, Judecătoria Pașcani a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTru a pronunța această sentință, s-a reținut că, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, la data de 26 noiembrie 2015 reclamantul a solicitat unității emitente revocarea actului administrativ nr. 1253562 din 27 octombrie 2015, iar prin adresa nr. 654150 din 29 noiembrie 2015, pârâtul i-a comunicat refuzul de a da curs cererii sale, motivând că, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002, avea obligația predării permisului de conducere în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinței prin care a fost respinsă plângerea contravențională.

S-a reținut că art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stipulează:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 554/2004 "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

Astfel, întrucât reclamantul a ales să sesizeze instanța de contencios administrativ de la domiciliul său, rezultă că aceasta este competentă să soluționeze prezenta cauză.

În susținerea celor arătate mai sus Judecătoria Pașcani a avut în vedere faptul că Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat o altă acțiune a reclamantului privind același raport juridic cu caracter administrativ generat de adresa nr. 1253562 din 27 octombrie 2015, emisă de pârât, atunci când prin sentința nr. 68 din 21 ianuarie 2016 s-a dispus suspendarea executării adresei nr. 1253562 din 27 octombrie 2015, emisă de pârât, până soluționarea pe fond și mai ales a respins excepția inadmisbilității, ca neîntemeiată.

Concluzionând, Judecătoria Pașcani a reținut că cererea promovată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, având ca obiect anularea actului administrativ de suspendare a dreptului de a conduce comunicat prin adresa nr. 55847/2341 din 30 iulie 2010 și suspendarea executării actului administrativ sus menționat, este de competența Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, cu privire la toate capetele de cerere, această instanță rămânând competență să soluționeze prezenta cauză.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

PENTru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

În ceea ce privește cadrul procesual se constată că, prin cererea dedusă judecății, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, a solicitat suspendarea și anularea adresei nr. 12535627 din 27 octombrie 2015 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean Iași prin care reclamantul a fost somat să depună la Serviciul Poliției Rutiere Iași permisul de conducere auto, motivat de faptul că prin Decizia civilă 738 din 6 iunie 2013 a Tribunalului Iași, pronunțată în Dosarul x/2012, a fost respinsă plângerea contravențională a reclamantului, formulată împotriva procesului-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012. Prin aceeași adresă i s-a adus la cunoștință reclamantului faptul că, începând cu data de 7 ianuarie 2016, i se suspendă dreptul de conducere pentru o perioadă de 120 zile, conform art. 102 alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 118 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 195/2002.

Înalta Curte constată că, prin procesul-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012, reclamantul A. a fost sancționat contravențional cu 9 puncte amendă și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării, în baza art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, fiind reținut în sarcina reclamantului faptul că a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare NT XXX pe DN 2 în localitatea Miroslăvești cu viteza de 107 km/h.

Plângerea contravențională formulată de reclamant împotriva procesului-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012 a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 436 din 8 februarie 2013 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin Decizia civilă nr. 738 din 6 iunie 2013 a Tribunalului Iași, în Dosarul nr. x/2012.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că reclamantul a învestit instanța de judecată, cu o cerere ce are ca obiect executarea unei sancțiuni contravenționale complementare, aplicată în temeiul O.U.G. nr. 195/2002.

Potrivit art. 95 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment ori cu amendă ca sancțiune principală și, după caz, cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2), iar art. 96 alin. (2) prevede printre sancțiunile complementare și măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, în funcție de tipul contravenției rutiere.

Potrivit art. 118 alin. (1) din același act normativ, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.

Dispozițiile alin. (4) și (5) ale aceluiași articol din O.U.G. nr. 195/2002, statuează în mod expres că:

"(4) În termen de 15 zile de la data pronunțării hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru a preda permisul de conducere. (5) Neprezentarea contravenientul în termen prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce".

Ținând cont de aceste dispoziții, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze cererea reclamantului având ca obiect anularea adresei nr. 12535627 din 27 octombrie 2015 emisă de I.P.J. Iași prin care reclamantul a fost somat să depună la Serviciul Poliției Rutiere Iași permisul de conducere auto, ca măsură complementară aplicată prin procesul-verbal de contravenție seria C. pen. 2565835 din 27 iunie 2012, este judecătoria în a cărei circumscripție a fost constatată contravenția.

De menționat faptul că, soluționarea altei cereri formulată de reclamantul A. de către Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal având ca obiect suspendarea executării Adresei nr. 1253562 din 27 octombrie 2015 emisă de I.P.J. Iași - Serviciul Rutier, până la soluționarea instanței de fond, nu atrage competența acestei instanțe și cu privire la cererea pendinte.

Adresa nr. 12535627 din 27 octombrie 2015 (atacată în prezenta cauză), emisă de pârât, este o operațiune administrativă ulterioară emiterii procesului-verbal de contravenție, o comunicare a unei situații de fapt și de drept deja cunoscută de reclamant, respectiv un act privitor la modul de executare a unei sancțiuni contravenționale complementare anterior aplicate și majorate pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind executarea măsurii contravenționale.

Raportul juridic constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce (soluționat Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal prin Sentința nr. 68 din 21 ianuarie 2016) s-a născut ca urmare a emiterii procesului-verbal de contravenție, act ce a fost suspendat în ce privește executarea pe parcursul procesului contravențional, suspendare ce a expirat însă la momentul soluționării definitive a plângerii contravenționale.

PENTru toate considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași în favoarea Judecătoriei Pașcani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 17 martie 2017.

Procesat de GGC - LM