AFFAIRE REMY GARNIER c. FRANCE

În cazul Remy Garnier c. Franța, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care se află într-o cameră compusă din cinci state membre, este în măsură să facă față unor schimbări de formă. În cazul Remy Garnier c. Franța, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care se află într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Volodymyr Butkevych, Renate Jaeger, Isabelle Berro-Lefevre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători și Claudia Westerdiek, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera consiliului la 29 aprilie 2008, Rend l'hote, aici, adoptat la această dată în mod oficial la originea cauzei se găsește o cerere (n 38984/04) îndreptat împotriva Republicii Franceze și al cărui resortisant al acestui stat, dl Remy Garnier ( A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții de Casație.

La 4 ianuarie 2006, Curtea a decis să comunice guvernului Ö Õ Õ Õ din procedură în fața camerei criminale a Curii de Casație care rezultă din lipsa de informații cu privire la data de încuviințare și la lipsa de comunicare a reclamantului, înainte de data la care a avut loc Õ raportul consilierului raportor, în timp ce acest document ar fi fost furnizat avocatului general Õ, precum și lipsa de meniune cu privire la avizul Õ avocatului general în cazul vizelor din hotărârea Curii de Casație. În conformitate cu art. 29 alineatul (3) din Convenție, Comisia a decis să examineze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANȚELOR DE LA SPECIE Reclamantul s-a născut în 1950 și locuiește în Cassignas.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul, inspectorul fiscal, a exercitat funcția de verificator al conducerii regionale a impozitului pe profit până la 12 noiembrie 2001, data la care a fost transferat la conducerea serviciilor fiscale ale Lot-și-Garonne. La 14 iulie 2002, el a depus o plângere împotriva lui X, cu constituirea unei părți civile la decanul judecătorilor de la tribunal, al șefilor de concusiune, al calomniei, al violării secretului profesional, al hărțuirii morale și al denunțării calomnioase, cu privire la faptele împotriva administrației fiscale.

Printr-o ordonanță din 12 septembrie 2002, instanța de judecată declară că are loc o informare judiciară cu privire la acuzațiile reclamantului de încălcare a secretului profesional și hărțuire morală după 20 septembrie 2002 ianuarie 2002, dar el a refuzat să dea informații cu privire la alte fapte, la motivele pentru care faptele de concusiune erau acoperite de prescripție, faptele de calomnie erau prescrise și amnistiate, iar faptele de denunțare calomniatoare nu erau constituite. 10. Reclamantul a răspuns la apelul la ordonanță, limitând recursul la refuzul de a informa cu privire la denunțarea calomnioasă. 11. Prin hotărârea din 29 ianuarie 2003, camera de l'inginerie a tribunalului de a ciuli o citație din cauza faptului că ratingul reclamantului de către superiorul său era legat de o obligație profesională și nu putea fi considerat drept o denunțare calomnioasă, chiar dacă ar fi incorectă sau incompletă, elementul de spontaneitate care lipsea.

12. Prin scrisoarea din 26 mai 2003, grefa Curții de Casație i-a răspuns în următoarele cuvinte: Ați formulat un recurs în casare împotriva hotărârii pronunțate de camera de recurs a instanței judecătorești judecătorești din data de 29/01/2003. Ați prezentat, în sprijinul acestui recurs, un memoriu personal care a fost primit de Curtea de Casație la 20/02/2003. Acest memoriu va fi supus examinării unui consilier raportor și apoi unui avocat general. La încheierea examinării sale, avocatul general vă va face cunoscute în scris sensul concluziilor sale (casare sau respingere sau inadmisibilitate sau neadmisă a recursului). Atunci veți fi în măsură, dacă considerați necesar, să trimiteți grefa penală a Curții de Casație observații scurte suplimentare care vor fi depuse la dosar înainte de examinarea sa în instanță.

Aceste observații care nu pot în nici un caz să ia forma unor noi mijloace de casare, vor trebui să fie trimise în trei exemplare; la grefa penală a Curții de Casație (...) în termen de 15 zile, calculată de la data menționată în scrisoarea Parchetului General al Curții de Casație, care vă anunță în sensul concluziilor avocatului general (...) 14. La 10 iulie 2003, consilierul raportor și-a prezentat raportul la grefa infracțională. Prin scrisoarea din 26 noiembrie 2003, procurorul general aproape de Curtea de Casație a indicat reclamantului că dosarul fusese examinat de un avocat general și că va fi stabilită o audiere. El a precizat, de asemenea, că: avocatul general avea în vedere să dea un aviz cu privire la casarea hotărârii atacate.

16. Prin Hotărârea din 20 ianuarie 2004, notificată reclamantului la 6 mai 2004, Curtea de Casație, care se află în formațiune restrânsă, astfel cum se prevede la articolul L. 131-6 din Codul organizării judiciare, a respins recursul în următorii termeni: În raportul dlui consilier Pometan, având în vedere comunicarea făcută procurorului general, (...) camera de l'inginerie, după analizarea tuturor acestor fapte a reținut, pe bună dreptate, că nu puteau admite nici o calificare penală (...) 18. Într-o scrisoare din 24 mai 2004 adresată procurorului general în apropierea Curții de Casație, recurentul s-a plâns de lipsa în instanță a menionării concluziilor avocatului general, precum și de lipsa motivării respingerii recursului, de lipsa de a lua în considerare concluziile avocatului general și de notificarea tardivă a hotărârii.

În plus, el a solicitat ca concluziile avocatului general și raportul consilierului raportor să fie comunicate acestuia. 19. Prin scrisoarea din 2 iunie 2004, procurorul general i-a răspuns că deciziile Curții de Casație nu erau în măsură să acționeze și că nu i s-a putut comunica, în măsura în care nu a fost luat decât pe cale de a fi luat în instanță. 20. Prin scrisoarea din 11 iunie 2004, grefa Curții de Casație a indicat reclamantului că accesul la raportul consilierului raportor nu a fost posibil decât înainte de desfășurarea procedurii, prin consultarea grefei Curții de Casație. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNELE PERTINENTE 21.L În cazul în care soluționarea unei cauze prezentate camerei criminale i se pare a fi inestimabilă, primul președinte sau președintele camerei criminale poate decide să soluționeze cazul printr-o formare de trei magistrați.

Această formare poate retrimite examinarea cauzei în fața camerei, la cererea uneia dintre părți. ; retrimiterea este de drept în cazul în care unul dintre magistrații care compun formarea restrânsă o solicită. Formarea declară neacceptate recursurile inadmisibile sau nefondate pe un motiv serios de rupere. 22. Site-ul internet al Curții de Casație conține următoarele informații și urmate de un recurs: depunerea memoriilor în instanță După înregistrarea dosarului la grefa Curții de Casație, președintele Camerei Omucideri desemnează un magistrat al camerei ca consilier raportor pentru a studia dosarul și pentru a redacta un raport.

La sfârșitul acestui raport, al conținutului în care părțile pot fi informate de către avocatul lor dacă sunt reprezentate, sau prin solicitarea în scris a unei copii serviciului de primire al Curții de Casație, dacă nu este cazul, consilierul raportor emite un aviz cu privire la pendinte a dosarului, fie în formațiune restrânsă, fie în formațiune ordinară, în funcție de interesul juridic pe care îl prezintă cauza (...) 23. Guvernul arată că desfășurarea procedurii în fața Curții de Casație are loc după cum urmează de la 1 februarie 2003 pentru cauzele care țin, ca și în speță, de materia infracțională asigurată de reprezentarea obligatorie, Curtea de Casație a instituit data de 1 februarie 2003 noi mecanisme pentru garantarea cerințelor Convenției, așa cum au fost interpretate de Curtea de la Strasbourg.

De atunci, pentru părțile neprezentate în fața camerei criminale, grefa infracțională le informează automat, prin poștă, cu privire la desfășurarea procedurii în fața Curții de Casație. Astfel, este posibil ca justițiabilii să consulte raportul sau fișa de orientare întocmite de consilierul raportor desemnat în cadrul recursului lor, la primirea Curții, la programare (...) Cu toate acestea, este necesar să se clarifice faptul că documentul standard care descrie desfășurarea procedurii în fața Curții de Casație și mijloacele de a lua cunoștință de raportul și de sensul concluziilor avocatului general, care este transmis automat de grefa penală reclamanților nereprezentați după înregistrarea recursurilor lor, a făcut obiectul unor modificări în scopul de a face redactarea sa mai explicită și mai detaliată, în special cu privire la posibilitatea de a consulta raportul grefei.

Într-adevăr, s-a constatat că justițiabilii nu se manifestau la serviciul de primire în timp util. De acum înainte, două scrisori sunt trimise reclamantului neprezentat în materie penală.

: Primul, în momentul depunerii recursului, reamintește posibilitatea de a consulta raportul atunci când acesta va fi depus, al doilea informează reclamantul cu privire la depunerea raportului și îi reamintește posibilitatea de a-l consulta la grefa (...) în dreptul asupra violărilor de la art. 6 din Convenție 24. Recurentul invocă mai multe cauze de ruptură în legalitatea procedurii desfășurate în fața Curții de Casație și invocă în acest scop art. 6 alineatul (1) din convenție, ale căror dispoziții relevante se citesc astfel Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Cu privire la motivul întemeiat pe lipsa de comunicare a reclamantului cu raportul consilierului raportor în fața Curții de Casație înainte de a-și exercita vocația și cu privire la absența informațiilor cu privire la data acestei audieri În ceea ce privește admisibilitatea 25, Curtea constată că acest … Reclamantul precizează clar că nu a fost niciodată informat cu privire la depunerea raportului consilierului raportor la 10 iulie 2003. Guvernul indică faptul că … În ianuarie 2000 au fost luate măsuri de către Curtea de Casație pentru a modifica modalitățile de judecată și de judecată a cauzelor,

astfel încât raportul consilierului raportor să poată fi transmis în termeni identici avocatului general și părților, punând capăt dezechilibrului pe care Curtea l-a putut evidenția în cauzele menționate anterior. Acesta susține că reclamantul a beneficiat de noul sistem instituit la 1 februarie 2003. Acest lucru ar fi fost realizat prin scrisorile trimise de grefa Curții de Casație reclamantului la 26 mai și 26 noiembrie 2003. În ceea ce privește informarea cu privire la data de la care a avut loc comunicarea, guvernul prevede că, în cazul recursurilor judecate în formațiune obișnuită a camerei criminale, se trimite o scrisoare reclamantului care a prezentat un memoriu personal care precizează data la care a avut loc ședința.

28. Curtea amintește că aceasta a statuat deja în mod repetat că lipsa de comunicare a reclamantului neprezentat, înainte de a fi reprezentat, din prima parte a raportului consilierului raportor, în timp ce acest document fusese furnizat avocatului general nu concordase cu cerințele procesului echitabil (a se vedea, de exemplu, Bertin c. Franța, nr. 55917/00, § 26, 24 mai 2006). 29. Curtea ia act de măsurile descrise de guvern în ceea ce privește consultarea raportului consilierului raportor instituit de Curtea de Casație. Cu toate acestea, din dosar nu reiese că aceste măsuri au fost relevante în speță, reclamantul nu a fost niciodată informat cu privire la depunerea raportului consilierului raportor la data de 10 În iulie 2003, pentru a-l consulta în timp util.

30. Prin urmare, aceasta concluzionează că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) ca urmare a necomunicarii în mod legal a raportului în care se află reclamantul și a avocatului general. 31. Având în vedere această concluzie, Curtea consideră că… Cu privire la hotărârea Curții de Casație 32. În cererea sa inițială, reclamantul se plângea de faptul că, exclus de la ședința din 20 ianuarie 2004, cauza sa nu a fost ascultată în mod echitabil și public de Curtea de Casație, a cărei imparțialitate și independență pot fi puse în mod legitim la îndoială; și a adăugat că El regretă absența, în vizele Curții de Casație, a mențiunilor referitoare la prezența avocatului general în instanță și la lipsa de referință în sensul concluziilor sale, care mergeau în sensul căsării.

În observațiile sale, acesta adaugă că formarea restrânsă a judecat fără prezența avocatului general sau chiar fără cunoașterea sensului avizului său și explică faptul că o audiență publică ar fi putut permite o dezbatere verbală și contradictorie, indispensabilă pentru manifestarea adevărului. Prezența sa în instanță i-ar fi permis, de asemenea, să solicite trimiterea cauzei la tribunalul camerei, astfel cum se prevede la articolul L. 131-6 din Codul organizației judiciare. 33. Guvernul, la singura întrebare adresată de Curte, dacă avizul avocatului general a fost ascultat sau comunicat formării restrânse a Curții de Casație care se află în speță În cadrul formării restrânse, atunci când soluția cauzei pare să se impună, este necesar ca avocatul general să nu intre în instanță, astfel încât acesta să nu dezvolte oral sensul avizului său.

Guvernul precizează că consilierii sunt informați cu privire la avizul avocatului general, datorită informațiilor despre rolul în care își desfășoară activitatea în sensul acestui aviz. Acesta susține că principiul contradictoriei a fost respectat, deoarece avocatul general nu este prezent în instanță și că consilierii dețin, în scris, sensul avizului avocatului general. 34. Curtea observă, desigur, contradicții în observațiile părților. În orice caz, Comisia nu are motive obiective să se teamă că Curtea de Casație a dat dovadă de un interes sau de prejudecăți în ceea ce privește decizia pe care trebuia să o pronunțe cu ocazia examinării în formațiune restrânsă a recursului formulat de reclamant numai pentru motivul că nu figurează în avizul avocatului general în viza hotărârii.

Curtea arată, de asemenea, că sensul concluziilor avocatului general a fost comunicat la 26 noiembrie 2003 reclamantului care nu a considerat util să răspundă; cu toate acestea, observațiile sale ar fi putut fi depuse la dosar înainte de a-și prezenta observațiile. În sfârșit, Curtea constată că, în cazul în care raportul consilierului raportor ar fi fost comunicat în mod corespunzător reclamantului, acesta din urmă ar fi avut posibilitatea de a lua cunoștință de avizul cu privire la: de la bun început al dosarului în curs de formare restrânsă și de a solicita trimiterea la examinarea cauzei în fața camerei (punctul 25 de mai sus) ; prin urmare, această parte a mai jos nu trebuie să fie examinată separat de t ă ț ii întemeiate pe lipsa de comunicare a raportului consilierului raportor (punctele 32-33 de mai jos).

35. Din toate aceste motive, Curtea consideră că t ă ț ii este în mod clar nefondat în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție și că … Cu privire la motivarea insuficientă și la notificarea tardivă a hotărârii Curții de Casație 36. În ceea ce privește aceste obiecțiuni, având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa și în măsura în care era competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de dispoziția invocată (a se vedea, mutatis mutandis Burg și alții c. Franța (dec.), nr. 34763/02, 28 În consecință, Comisia consideră că acestea sunt vădit nefondate în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 alin. (4) din Convenție.

În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 39. Guvernul consideră această cerere excesivă. El consideră că acest prejudiciu este lipsit de legătură cu presupusele încălcări. 40. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge această cerere.

Pe de altă parte, în ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea apreciază că este suficient de reparată prin constatarea unei încălcări la care ajunge ( Bertin, citată anterior, punctul 34). Cheltuieli și cheltuieli de judecată 41. Reclamantul solicită, de asemenea, în scris, 2 392 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții și 5 408,40 EUR pentru cheltuielile suportate în fața instanțelor interne. 42. Guvernul apreciază cererea privind cheltuielile procedurii în fața Curții excesive și aprobă plata sumei de 1 000 EUR. 43. În ceea ce privește eventualele cheltuieli pe care reclamantul le-ar fi suportat în fața instanțelor interne, Curtea consideră că … În ceea ce privește cheltuielile suportate în fața Curții, aceasta a reamintit în repetate rânduri că un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor.

În speță, și având în vedere faptul că obiecțiunile reclamantului au fost primite doar parțial, Curtea a acordat o sumă de 1 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale.

cererea admisibilă de necomunicare a raportului consilierului raportor cu privire la data de la care reclamantul a primit cererea și inadmisibilă pentru surplusul de date că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție în ceea ce privește lipsa de comunicare a reclamantului, în cadrul instanței de judecată din fața camerei criminale a Curții de Casație, a raportului consilierului raportor, în timp ce acesta a fost transmis avocatului general și că nu există nici un motiv să se ia în considerare separat persoana care a beneficiat de lipsa de informații de la data de da faptul că constatarea încălcării oferă în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de solicitant afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 1 500 EUR (o mie cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant că de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, această sumă va fi majorată dintr-un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge, în unanimitate,

cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 22 mai 2008, în conformitate cu art. 77 § 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Prezident

CINQUIÈME SECTION

AFFAIRE RÉMY GARNIER c. FRANCE (Requête n o 38984/04) ARRÊT STRASBOURG 22 mai 2008 DÉFINITIF 29/09/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Rémy Garnier c. France, La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant en une chambre composée de : Peer Lorenzen, président, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Volodymyr Butkevych, Renate Jaeger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, juges et de Claudia Westerdiek, greffière de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 29 avril 2008, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE

LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE

5. Le requérant est né en 1950 et réside à Cassignas.

LE DROIT ET LA PRATIQUE INTERNES PERTINENTS

21. L’article L. 131-6 alinéa 4 du code de l’organisation judiciaire dispose : « Lorsque la solution d’une affaire soumise à la chambre criminelle lui paraît s’imposer, le premier président ou le président de la chambre criminelle peut décider de faire juger l’affaire par une formation de trois magistrats. Cette formation peut renvoyer l’examen de l’affaire à l’audience de la chambre à la demande de l’une des parties ; le renvoi est de droit si l’un des magistrats composant la formation restreinte le demande. La formation déclare non admis les pourvois irrecevables ou non fondés sur un moyen sérieux de cassation. »

SUR LES VIOLATIONS ALLÉGUÉES DE L’ARTICLE 6 DE LA CONVENTION

24. Le requérant allègue plusieurs causes de rupture dans l’équité de la procédure menée devant la Cour de cassation et invoque à cette fin l’article 6 § 1 de la Convention, dont les dispositions pertinentes se lisent ainsi : « Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue équitablement (...) par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...) » A. Sur le grief tiré du défaut de communication au requérant du rapport du conseiller rapporteur devant la Cour de cassation avant l’audience et l’absence d’information de la date de cette audience 1. Sur la recevabilité

SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

37. Aux termes de l’article 41 de la Convention, « Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable. » A. Dommage