ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1610/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantele H., A., B., C. LTD, C. SA, E. SA, F. și G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

(i) anularea adresei comunicate în format electronic în data de 5 mai 2012 ("Datele CNAS"), precum și a adresei nr. DMSSM/x/30.08.2012, comunicata prin poștă în data de 4 septembrie 2012, ca nelegale și netemeinice și emiterea unui act administrativ legal și temeinic, în concordanta cu prevederile legale incidente și situația reală a medicamentelor suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății corespunzătoare Trimestrului 1/2012 și anului 2011;

(ii) obligarea pârâtei să comunice reclamantelor datele primare în baza cărora au fost determinate valorile comunicate atribuite DAPP pentru Trimestrul 1/2012 precum și pentru anul 2011, la nivel lunar în perioada ianuarie - martie 2012 precum și ianuarie - decembrie 2011, pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializă) și pentru fiecare tranzacție în parte, respectiv codul CIM și forma farmaceutică, volumele consumate, tipul de compensare și procentul specific de compensare (50, 90, 100%), valorile specifice de suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse.

Prin Sentința civilă nr. 4.058 din 17 decembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamante și, în consecință, a anulat adresa din 5 mai 2012 și adresa nr. DMSSM/x/30.08.2012.

A obligat pârâta la comunicarea datelor prevăzute de lege în vederea calculării contribuției trimestriale având în vedere cele stabilite prin prezenta hotărâre.

A respins capătul doi de cerere ca neîntemeiat, și a obligat pârâta la plata sumei de 12.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, admise în parte.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin adresa comunicată în format electronic la 5 mai 2012, CNAS a comunicat reclamantelor următoarele date:

- VTt - valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, de 1.864.384.031,64 RON,

- Vit - valoarea vânzărilor individuale din trimestrul I 2012 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției,

- valoarea vânzărilor totale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS pentru anul 2011, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, de 6.748.766.077,16 RON,

- valoarea vânzărilor individuale din anul 2011 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Examinând dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011, Curtea a constatat că analiza corectitudinii raportărilor comunicate de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, referitoare la consumul lunar de medicamente se realizează de Casele de asigurări de sănătate, care le validează, comunicând CNAS consumul centralizat, deci obiectul comunicării electronice către persoanele obligate la plata contribuției de către CNAS îl constituie, potrivit legii, datele centralizate comunicate de casele de asigurări de sănătate după validarea acestora.

CNAS nu realizează o evaluare a acestor raportări, o verificare, neavând competențe în acest sens potrivit O.U.G. nr. 77/2011.

Având în vedere că actele administrative prin care Casele județene de asigurări de sănătate verifică și validează raportările lunare ale consumului de medicamente nu sunt comunicate persoanelor obligate la plata contribuției, însă acestea stau la baza stabilirii contribuției clawback, rezultatele validării fiind comunicate de către CNAS ca date privind consumul de medicamente, soluționarea contestației și emiterea de către pârâtă a unui act administrativ care să răspundă tuturor criticilor formulate presupune verificarea evaluării realizate la momentul validării raportărilor farmaciilor cu circuit deschis, a unităților sanitare cu paturi, respectiv a centrelor de dializă.

În lipsa acestei analize, soluționarea contestației care privește corectitudinea raportărilor se realizează în mod formal, echivalând cu lipsa unui control efectiv asupra actelor emise de Casele județene de asigurări de sănătate, iar actul administrativ emis conform art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011 de către CNAS nu statuează asupra drepturilor și obligațiilor ce constituie conținutul raportului juridic născut în aplicarea O.U.G. privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Nu sunt fondate criticile privind inexistența obiectului actului contestat (pct. iii al acțiunii), în condițiile în care CNAS a comunicat în format electronic datele necesare pentru calculul contribuției trimestriale conform art. 31(1) din O.U.G. nr. 77/2011.

Apărările formulate de pârâtă cu privire la interpretarea dispozițiilor legale, în sensul că "vânzările" se referă la medicamentele utilizate (vândute) într-un trimestru de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi, respectiv centrele de dializă și nu la medicamentele vândute de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, sunt întemeiate, astfel că nu se rețin criticile reclamantelor cu privire la "produsele din portofoliul DAPP, consumate în sistemul public în trimestrul I 2012 însă vândute înainte de 01.10.2011".

Cu privire la includerea în baza de calcul a valorii adaosurilor comerciale, instanța de fond a reținut că lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009, cu modificările și completările ulterioare, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în CANAMED.

Pentru medicamentele din sublista C secțiunea C2 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, care se eliberează prin farmacii cu circuit închis, respectiv pentru DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, prețurile de decontare nu pot depăși prețurile cu ridicata corespunzătoare prețurilor de decontare.

În ce privește taxa pe valoare adăugată, nu poate fi reținut argumentul în sensul că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se ia în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății (care se decontează de către casele de asigurări de sănătate farmaciilor, de către spitale furnizorilor de medicamente, centrelor de dializă (distribuitori), în condițiile în care prin Decizia nr. 39/05.02.2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că dispozițiile art. 31 alin. (5) ale O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituționale, cât privește sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată" reținând că, contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.

Având în vedere că includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport de care se calculează taxa de claw-back este neconstituțională, conform Deciziei Curții Constituționale publicată în M. Of. din data de 20.02.2013, anterior pronunțării soluției în prezenta cauză, iar potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pe perioada celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept și ulterior expirării acestui termen își încetează efectele, modalitatea de calcul a contribuției datorate de reclamantă nu mai are temei legal.

Se impune verificarea actelor care au stat la baza raportărilor, reclamanta susținând că "este posibil ca anumite spitale să nu fi raportat corect consumul".

Pârâta CNAS nu a realizat această verificare, iar din actul administrativ contestat (decizia de soluționare a contestației comunicată prin adresa nr. x/30.08.2012) nu rezultă care sunt considerentele de fapt și de drept pe care se bazează soluția respingerii acestor critici.

În ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să comunice datele primare, la nivel lunar, în perioada ianuarie - martie 2012 precum și ianuarie - decembrie 2011, pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializa) și pentru fiecare tranzacție în parte, respectiv codul CIM și forma farmaceutică, volumele consumate, tipul de compensare și procentul specific de compensare (50, 90, 100%), valorile specifice de suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse, aceste date nu sunt deținute de pârâtă, ci de casele de asigurări de sănătate, care, astfel cum s-a reținut mai sus, le validează în vederea decontării și comunică CNAS doar consumul centralizat, conform art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011.

Împotriva Sentinței civile nr. 4.058 din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs atât reclamantele H., A., B., C. LTD, C. SA, E. SA, F., G., cât și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Recursul declarat de reclamantele H., A., B., C. LTD, C. SA, E. SA, F. și G.

Acestea au solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii integrale a cererii de chemare în judecată, pentru, în esență, următoarele considerente:

(i) Includerea în valoarea consumului a valorii adaosurilor comerciale practicate de alte entități decât recurentele și taxarea recurentelor cu privire la aceste venituri reprezintă o măsură nelegitimă de impunere care încalcă principiile fundamentale ale justei așezări a sarcinilor fiscale și al neutralității fiscale.

Determinarea sferei subiecților obligați la plata taxei de clawback, prin O.U.G. nr. 77/2011, introduce o discriminare între deținătorii de autorizații de punere pe piață și ceilalți agenți economici care nu sunt obligați să plătească taxa de clawback.

(ii) Pentru produsele vândute anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 77/2011, CNAS trebuie să stabilească contribuția trimestrială conform art. 363¹ din Legea nr. 95/2006 și a legislației secundare relevante, nefiind incidente, așadar, prevederile O.U.G. nr. 77/2011.

(iii) Inexistența motivării în fapt și în drept a actelor contestate nu asigură în mod real și efectiv dreptul la contestare acordat de către legiuitor. Întrucât CNAS nu a pus la dispoziția recurentelor modul de calcul al obligațiilor reținute în sarcina acestora, acestea nu au avut posibilitatea de a verifica efectiv raționamentul CNAS la emiterea notificărilor, acesta în sine constituind un motiv pentru anularea actelor administrative.

Comunicarea în format electronic nu respectă condițiile de legalitate și opozabilitate ale unui act administrativ, printre care condițiile de formă esențiale, în lipsa semnăturii electronice extinse, și se impune lipsirea acestuia de forță obligatorie, prin anularea sa.

(iv) Deși recurentele cunosc vânzările de medicamente, nu au cum să cunoască suma care a fost decontată din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, având în vedere că decontarea se face în funcție de procentul de compensare a medicamentelor, care poate fi de 50%, 90% sau 100%.

Prin adresa nr. x/19.07.2012, Consiliul Concurenței informează CNAS că "fiecărui plătitor de taxă claw-back i se pot comunica în mod individual datele de vânzări ale medicamentelor proprii, la un nivel cât mai detaliat."

3.2. Recursul pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Această recurentă a solicitat, la rândul său, casarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii reclamantelor.

A susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală și temeinică, prin raportare la următoarele aspecte:

(i) Includerea taxei pe valoarea adăugată în valorile consumului trimestrial și prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013

În această privință, recurenta a precizat că deciziile Curții Constituționale produc efecte pentru viitor, astfel că nu poate interveni sancțiunea anulării actelor administrative, în condițiile în care emiterea lor a respectat cadrul juridic incident, în vigoare la momentul respectiv ("tempus regit actum").

De asemenea, la data emiterii notificărilor erau aplicabile prevederile art. 3 din O.U.G. nr. 110/2011, potrivit cărora prin valoarea vânzărilor se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul Național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată. Or, CNAS avea obligația de a face aplicarea prevederilor legale în vigoare la data emiterii notificărilor contestate.

În plus, reclamanta nu a fost prejudiciată prin includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea vânzărilor, întrucât era în măsură să-și deducă taxa pe valoare adăugată.

(ii) În mod greșit a reținut instanța de fond faptul că din adresa nr. x/30.08.2012, prin care s-a soluționat contestația reclamantei, nu rezultă care sunt considerentele de fapt și de drept pe care se bazează soluția respingerii criticilor reclamantei.

Având în vedere că nu s-au constatat erori în urma verificărilor efectuate de către casele de asigurări de sănătate, nu a fost modificat consumul individual comunicat recurentelor prin notificarea transmisă în data de 05.05.2012.

(iii) Raportat la speța de față, cuantumul cheltuielilor de judecată acordate recurentelor este nejustificat.

Orice grevare a FNUASS are drept consecință o serie de aspecte cu impact negativ în ceea ce privește veniturile și procedura de gestionare a acestuia.

(iv) Atâta timp cât recurentele nu au contestat în nici un mod consumul de medicamente la momentul la care au încasat sumele decontate din bugetul FNUASS, înseamnă că l-au acceptat, fiind în totalitate de acord cu acesta.

Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011 constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, iar în condițiile neefectuării plății s-ar ajunge la situația în care numai o parte a medicamentelor scadente la plată ar putea fi decontate, prin neplata acestei contribuții creându-se o situație de îngrădire a accesului la medicamente a asiguraților.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

4.1. Cu privire la recursul declarat de reclamantele H., A., B., C. LTD, C. SA, E. SA, F. și G.

Recurentele-reclamante au supus cenzurii instanței de contencios administrativ următoarele acte:

(i) adresa din data de 5 mai 2012, prin care intimata CNAS comunica recurentelor valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din bugetul FNUASS și bugetul MS pentru trim. I 2012, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, valoarea vânzărilor individuale din trimestrul I 2012 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției, valoarea vânzărilor totale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS pentru anul 2011, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, și valoarea vânzărilor individuale din anul 2011 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

(ii) adresa nr. DMSSM/x/30.08.2012, prin care intimata CNAS a respins contestația formulată de recurente împotriva adresei din data de 5.05.2012.

Instanța de fond, reținând nelegalitatea actelor contestate, a dispus anularea acestora și obligarea pârâtei-intimate CNAS la comunicarea datelor prevăzute de lege în vederea calculării contribuției trimestriale, raportat și la aspectele reținute în considerentele hotărârii.

Soluția primei instanțe este în acord atât cu dispozițiile legale incidente problemei de drept deduse judecății, cât și cu limitele în care a fost învestită în cadrul acțiunii în contencios administrativ, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar.

În mod întemeiat a fost respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să comunice datele primare pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializa) și pentru fiecare tranzacție în parte, respectiv codul CIM și forma farmaceutica, volumele consumate, tipul de compensare și procentul specific de compensare (50, 90, 100%), valorile specifice de suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse, în condițiile în care, așa cum a reținut și instanța de fond, aceste date nu sunt deținute de pârâtă, ci de casele județene de asigurări de sănătate, care le validează în vederea decontării și comunică CNAS doar consumul centralizat, conform art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011.

În ceea ce privește critica recurentelor referitor la includerea în valoarea consumului a valorii adaosurilor comerciale practicate de alte entități, se reține că dispozițiile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, anterior modificărilor, prevăd că valoarea vânzărilor de medicamente reprezintă valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.

Prin urmare, textul de lege se referă la contravaloarea integrală a medicamentelor ce a fost decontată din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, iar în aceasta sunt incluse și adaosurile distribuitorilor angro și farmaciștilor.

Așa cum a reținut și instanța de fond, dispozițiile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 au fost declarate neconstituționale numai în ceea ce privește sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată", astfel că celelalte prevederi ale articolului au fost considerate constituționale.

În aceste condiții, nici actele administrative contestate și care au ca temei și prevederile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, nu pot fi anulate dacă au fost emise cu respectarea întocmai a acestor prevederi legale.

Celelalte criticile de nelegalitate ale recurentelor, privind nerespectarea condițiilor de formă și de fond ale actelor contestate, nu vor mai fi analizate, în condițiile în care instanța de fond a dispus deja anularea acestora și emiterea unui nou act, cu reverificarea corectitudinii datelor privind vânzările trimestriale de medicamente și excluderea TVA din modul de calcul.

4.2. Recursul pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Critica hotărârii atacate în ceea ce privește reținerea nelegalității includerii TVA în sumele indicate prin actele administrative contestate este neîntemeiată.

Astfel, includerea TVA în valoarea vânzărilor încalcă principiul dublei impuneri, astfel cum a reținut Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 39/2013.

Prin decizia menționată a fost admisă excepția de neconstituționalitate referitoare la formula de calcul a taxei clawback, constatându-se că sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 31 al OU.G. nr. 77/2011, este neconstituțională.

Deși declararea ca neconstituțională a unei dispoziții introduse în O.U.G. nr. 77/2011, ulterior trimestrului IV 2011, nu afectează actul normativ în forma anterioară introducerii respectivei prevederi, în considerentele Deciziei nr. 39/2013 și a Deciziei nr. 245/2013, Curtea Constituțională a examinat istoricul prevederii atacate pentru constituționalitate, referindu-se și la forma anterioară a actului normativ, formă aplicabilă în prezenta cauză.

Interpretarea corectă a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011, în forma sa inițială, potrivit considerentelor obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale, este în sensul că aceasta nu prevede includerea TVA în baza de calcul a contribuției prevăzute de O.U.G. nr. 77/2011.

În condițiile arătate, recurenta-pârâtă a inclus în mod nelegal TVA în valorile comunicate intimatei-reclamante pentru trimestrul I 2012, întrucât, în perioada respectivă, actul normativ nu prevedea includerea TVA în baza de calcul.

Prin motivele de recurs formulate în cauză, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a susținut că mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS și cum acest preț include și TVA, în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA.

Argumentele recurentei-pârâte sunt însă contrazise de instanța constituțională care a statuat prin Decizia nr. 39/2013, după cum s-a arătat deja, că sintagma "care include și taxă pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 este neconstituțională, o atare statuare neputând rămâne fără eficiență juridică în cauza de față.

Astfel, regula instituită de art. 147 alin. (4) din Constituție trebuie interpretată în sensul în care o decizie a Curții Constituționale urmează să primească eficiență în orice raport juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituționale care nu a fost definitiv soluționat, fiind supus controlului judiciar, așa cum este și cazul de față.

Cu alte cuvinte, instanța de control judiciar apreciază că decizia Curții Constituționale se aplică tuturor raporturilor juridice care nu sunt epuizate la data publicării sale, respectiv tuturor cauzelor aflate în fața instanțelor de contencios administrativ și cărora le sunt incidente în continuare dispozițiile legale declarate neconstituționale, mai precis tuturor cauzelor pendinte.

Această interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că deciziile sale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate sunt obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, iar de instanțele de judecată în cauzele pendinte la momentul publicării în care respectivele decizii sunt aplicabile (Decizia nr. 223 din 13.03.2012 a Curții Constituționale).

Având în vedere soluția instanței de fond și motivul pentru care s-a dispus anularea notificării, recurenta va putea emite, în condițiile legii, o nouă notificare, în raport de volumul încasărilor și al vânzărilor, dar care să nu includă TVA, așa cum a stabilit instanța de contencios constituțional.

Recurenta-pârâtă mai susține faptul că includerea TVA în valoarea indicatorilor stabiliți, deși declarată neconstituțională, nu ar fi de natură să atragă nelegalitatea actelor administrative aflate în litigiu, câtă vreme recurentele-reclamante au posibilitatea să uzeze de dreptul de deducere al TVA.

Înalta Curte nu poate primi această susținere.

Dreptul de deducere al TVA, consacrat atât în dreptul intern cât și în legislația europeană, este irelevant pentru obligația de plată a taxei de clawback.

În ceea ce privește motivul de recurs privind cheltuielile de judecată, Înalta Curte apreciază că este nefondat, instanța de fond în mod corect făcând aplicarea art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și obligând pârâta, care a căzut în pretenții, la plata cheltuielilor.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinței atacate, în baza dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea ambelor recursuri, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantele H., A., B., C. LTD, C. SA, E. SA, F., G. și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței civile nr. 4.058 din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2015.

Procesat de ED