ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1684/2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 10.10.2014, reclamantul A., în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București, a formulat contestație împotriva deciziei nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 263/2010, deciziei de pensie pentru limita de vârstă nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 19/2000, deciziei de pensie pentru invaliditate nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 19/2000, deciziei de pensie de invaliditate gr. II cu nr. X din 18.09.2014, emisă fără a fi precizat nici un temei legal, deciziei de pensie de invaliditate gr. II cu nr. X din 20.06.2012, emisă Iară a fi precizat nici un temei legal, solicitând a se dispune anularea acestora, pentru netemeinicie și nelegaiitate și să se emită o nouă decizie de pensie, care să aibă ia bază hotărârea din Dosarul C.E.D.O. nr. x/2014 și plata diferențelor bănești restante cuvenite și neîncasate de la 1.06.2000 la zi.

Prin sentința nr. 10707 din 24.11.2016, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București.

Prin decizia nr. 5665 din 17.11.2017, Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflictele de munca și asigurările sociale a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 10707 din 24.11.2016, pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea Dosarului nr. x/3/2014 la Curtea de Apel București pentru rejudecare.

Analizând recursul in condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu. referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului dosar se încadrează în sfera cererilor privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, reprezentând o acțiune introdusă pe rolul Tribunalului București, la data de 10.10.2014, prin care reclamantul A. a contestat deciziile de pensie indicate, solicitând anularea acestora și emiterea unei noi decizii de pensie, care să aibă la bază hotărârea din Dosarul C.E.D.O. nr. x/2014 și plata diferențelor bănești restante cuvenite și neîncasate de la 1.06.2000 la zi.

Conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.: jn procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 65/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016), nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. " În speță, Curtea de Apel București, prin decizia nr. 5665 din data de 17 noiembrie 2017, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. X din 24.11.2016 a Tribunalului București. Decizia este definitivă.

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pet. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, rară drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs ", iar dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. prevăd că " nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. "

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Textele procedurale enunțate reglementează posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel, ceea ce configurează într-un mod mai pronunțat față de vechea reglementare caracterul recursului de cale extraordinară de atac.

De asemenea, modul de reglementare a căilor de atac nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabila, astfel cum este aceasta consacrată de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât dreptul ia un tribunal nu impune obligativitatea dubiului grad de jurisdicție în materie civilă sau instituirea căii de atac a recursului în toate materiile, dacă accesul la un tribunal cu plenitudine de jurisdicție este efectiv, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Așadar, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte.

Față de considerentele expuse, decizia nr. 5665 din data de 17.11.2017 a Curții de Apel București nu este supusă căii de atac a recursului, înalta Curte urmând să respingă recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil» recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 5665 din data de 17 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurările sociale.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă nîciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2018.