ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1082/2018

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14.12.2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2015 în temeiul dispozițiilor art. 242 C. proc. civ. a fost suspendată judecata cauzei (având ca obiect contestație decizie pensionare) formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa pe Pensii a Municipiului București față de neîndeplinirea integrală de către reclamant a dispozițiilor stabilite în sarcina sa prin încheierea din data de 19.10.2015.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A. la data de 26.02.2016, cauza fiind înregistrată la data de 11.03.2016, pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2015.

Prin Decizia civilă nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A., împotriva încheierii de ședință din data de 14.12.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2015.

Împotriva Deciziei civile nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale, reclamantul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație la data de 26 iunie 2017, sub nr. x/2015.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul susține că are acte doveditoare privind încălcarea modului de calcul a punctului de pensie prin diminuarea anilor de muncă, acte care sunt atașate în dosar, solicitând și acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenței unui avocat din oficiu.

Prin rezoluția din 28 iunie 2017 a fost dispusă comunicarea cererii de recurs către intimata Casa de Pensii a Municipiului București, cu mențiunea de a se depune întâmpinare.

Totodată, prin cererea de recurs recurentul-reclamant a solicitat și acordarea ajutorului public judiciară, în forma prevăzută de art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008, sub forma asigurării unui avocat din oficiu, iar, prin încheierea din 22 septembrie 2017, cererea a fost respinsă, încheierea fiindu-i comunicată reclamantului la data de 2 octombrie 2017, astfel cum rezultă din dovada de comunicare, aflată la dosar. Împotriva acestei încheieri reclamantul nu a formulat cerere de reexaminare.

Intimata Casa de Pensii a Municipiului București nu a depus întâmpinare.

La data de 10 noiembrie 2017 a fost întocmit raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a reținut că recurentul are deschisă calea de atac, recursul este tardiv formulat, iar motivele de recurs nu pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 7, la data de 10 noiembrie 2017, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ. comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosar recurs, însă părțile nu au depus puncte de vedere la raport,

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 23 martie 2018, fără citarea părților.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate față de excepția nulității, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de ia pronunțare.

Se observă că. recursul împotriva Deciziei nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A., împotriva încheierii de ședință din data de 14.12.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2015, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, imperativ și peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (1) C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii.

Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură. De asemenea, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd următoarele: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Legea procesual civilă reglementează și situația în care, partea, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 186 potrivit cărora "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Coroborând dispozițiile legale amintite, din interpretarea lor sistematică, rezultă că termenul pentru exercitarea recursului împotriva Deciziei nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A., împotriva încheierii de ședință din data de 14.12.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2015, reprezintă un termen procedural de 5 zile, care începe să curgă de la pronunțare.

Din verificarea lucrărilor Dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, se constată că decizia recurată a fost pronunțată la data 12 mai 2017.

În aplicarea prevederilor legale anterior redate, reiese că termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei de perimare, s-a împlinit la data de 18 mai 2017.

Conform datei de pe plicul postai, aflat la dosar recurs, reiese că recursul a fost exercitat și motivat la data de 12 iunie 2017.

Prin urmare, se reține că recursul reclamantului A. împotriva hotărârii de perimare a fost declarat cu încălcarea termenului legal, imperativ și de decădere prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la pronunțare, partea neinvocând nicio împrejurare mai presus de voința sa care să o fi împiedicat în exercitarea căii de atac.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 421 alin. (2) coroborate cu art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost constatată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant A., împotriva încheierii de ședință din data de 14.12.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 119 din data de 12 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 martie 2018.

Procesat de GGC - GV