ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1160/2021

Ședința publică din data de 25 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2021 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, sub nr. x/2021, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B., la cererea creditorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de încheierea civilă nr. 815 din 07 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2018, în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2021.

2.1. Prin încheierea civilă nr. 2056 C. civ. din 22 februarie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a admis excepția necompentenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., această instanță a reținut că sediul ales al debitoarei este la D. S.R.L., cu sediul în București.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 2704 din 12 martie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Totodată, a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Cluj-Napoca și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a constatat că, potrivit cererii de încuviințare a executării silite formulate de Biroul Executorului Judecătoresc A., debitoarea B. este o societate cu sediul în Malta, și sediul ales la D. S.R.L., situată în București, Splaiul Unirii, nr. 165, Clădirea TN Offices 2, 8, 9.

Cum sediul debitoarei nu se află în România, a apreciat că devine incidentă competența subsidiară, prevăzută de dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv competența judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, reținând că la data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare silită, domiciliul creditorului se află în Cluj-Napoca, județul Cluj.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca s-a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de încheierea civilă nr. 815 din 07 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2018, la solicitarea creditorului C., împotriva debitoarei B..

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Sectorului 3 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a litigiului, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a soluționa pricina.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca s-a raportat la sediul ales al mandatarului, și anume D. S.R.L., situat în București, Splaiul Unirii, nr. 165, Clădirea TN Offices 2, 8, 9, pe când Judecătoria Sectorului 3 s-a raportat la domiciliul creditorului situat în Cluj-Napoca, județul Cluj în considerarea faptului că sediul debitoarei se află în străinătate.

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Rezultă, așadar, că legiuitorul a instituit în materia contestațiilor la executare, a cererilor de încuviințare a executării silite, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, în ipoteza în care sediul debitorului nu se află în țară, o competență teritorială succesivă în favoarea instanței în circumscripția căreia se regăsește sediul/domiciliul creditorului, iar în ultimul rând al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.

Sub aspectul stabilirii instanței competente din punct de vedere teritorial să judece cererea de încuviințare a executării silite, în speța dedusă judecății, nu prezintă relevanță sediul procesual ales al debitoarea, indicat atât în cererea de executare silită, cât și în titlul executoriu, atâta timp cât calitatea de mandatar și instituția reprezentării sunt relevante sub aspectul asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, pentru a da eficiență dreptului la apărare, iar nu în planul competenței instanței de executare.

Câtă vreme sediul social al debitoarei B., împotriva căreia urmează să se efectueze executarea silită, se află în Malta, dând eficiență ordinii instituite de către dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., competența de soluționare a pricinii revine instanței în a cărei circumscripție se găsește domiciliul creditorului C. situat în Cluj-Napoca, județul Cluj.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite deduse judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2021.