ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii penale de față, constată următoarele: Prin ordonanța nr. 4826/P/2012 din 19 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a declinat competența după calitatea persoanei, de efectuare a urmăririi penale și de soluționare a cauzei privind pe magistrații judecători, procurori și lucrători de poliție reclamați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 264 și art. 306 C. pen., în favoarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Prin rezoluția nr. 705/P/2012 din 28 august 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică s-a dispus neînceperea urmăririi penale față se magistrații P.L., C.A.D.

și C.V. - procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, B.M., E.D. și C.M. - procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București, V.E. - judecător în cadrul Curții de Apel București, T.A. - judecător în cadrul Judecătoriei sector 3 București, cms. șef S.I., adj. cms P.O., cms. P.A., T.M., M.L., agenții V.N., P.I. și lucrător H. din cadrul I.P.G. - Secția 11 Poliție, toți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. și art. 306 C. pen., B.D., B.G., P.I., P.A., P.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 192 C. pen., art. 193 C. pen., art. 211 C. pen., art. 213 C. pen., art. 215 C. pen., art. 108, art. 109, art. 202 alin. (2), art. 306 și art. 174 C. pen.

S-a reținut în fapt că petenta B.L. a formulat plângere împotriva magistraților procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a celor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București, a unui magistrat judecător din cadrul Curții de Apel București - Secția a II-a penală, a unui magistrat judecător din cadrul Judecătoriei sectorului 3 București și a lucrătorilor de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Secția 11 Poliție în care și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care persoanele reclamate au instrumentat cauzele penale ce au avut ca obiect infracțiunile comise de numiții B.D. și B.G. în care s-au dat soluții de neîncepere a urmăririi penale.

În susținerea plângerii, petenta a arătat că toate persoanele reclamate, timp de 2 ani și 8 luni au favorizat o crimă organizată condusă de un grup de infractori și anume B.D. și soția sa B.G. și rudele acestora P.I., P.A. și P.M. și doi cetățeni cunoscuți sub numele de I. și I., în complicitate cu lucrători ai secției 11 Poliție. A arătat că la data de 17 și 18 decembrie 2009 a fost stropită cu benzină de badiguardul care proteja pe B.G. și că B.G. l-a îndrumat pe badiguard la efectuarea unui atac terorist asupra sa și a fiicei sale minore. A mai susținut că în dosarul nr. 16361/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agenții de poliție V.N. și P.I. care timp de 1 an de zile nu i-a comunicat rezoluția, că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București în complicitate cu lucrătorii Secției 11 Poliție au dispus neînceperea urmăririi penale față de soții B., iar judecătoarea V.E.

de la Curtea de Apel București nu i-a comunicat sentința nr. 163 din 5 martie 2012 în care este obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei. În motivarea soluției, procurorul de caz a reținut că nu sunt întrunite cerințele dispoz. art. 222 alin. (1) și (2) C. proc. pen. iar faptele pretins a fi comise de persoanele reclamate se regăsesc într-o manieră identică și în alte plângeri ale petentei adresate și altor organe ale statului. A constatat, totodată, că în cauză nu au fost identificate elemente din care să rezulte că persoanele reclamate și nominalizate în preambul ar fi săvârșit fapte de natură penală, iar simplele susțineri ale petentei cu privire la infracțiunile săvârșite de intimați sunt lipsite de suport probator și nu pot constitui un argument serios pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor respective.

Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat, în temeiul art. 278 C. proc. pen., plângere la procurorul ierarhic superior. Prin rezoluția nr. 3513/II/2/2012 din 23 octombrie 2012 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta B.L. împotriva soluției dispusă în dosarul nr. 705/P/2012 al aceleiași secții. În motivarea acestei soluții s-a arătat că nu există indicii cu privire la săvârșirea de către magistrații reclamați a infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., aceștia îndeplinindu-și în mod corect atribuțiile de serviciu, fără a cauza vreo vătămare intereselor legale ale vreunei persoane.

S-a arătat că simpla nemulțumire a petentei de soluția adoptată nu constituie motiv de antrenare a răspunderii penale a magistraților, atâta timp cât din actele premergătoare urmăririi penale nu rezultă că aceștia ar fi săvârșit vreo infracțiune în legătură cu îndeplinirea activității de jurisdicție sau că și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu. Totodată, din actele de la dosar nu rezultă săvârșirea de către magistrații susmenționați nici a infracțiunii prev. de art. 264 C. pen., nereținându-se existența vreunui ajutor dat vreunui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a zădărnici sau îngreuna urmărirea penală și nici a infracțiunii prev. de art. 306 C. pen.

S-a mai reținut că din cuprinsul actelor premergătoare începerii urmăririi penale nu rezultă săvârșirea de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 11 Poliție a infracțiunilor sesizate. În baza art. 278 C. proc. pen., petenta B.L. a formulat plângere penală la instanță, solicitând trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale față de persoanele reclamate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor sesizate întrucât în cauză nu au fost efectuate cercetările necesare stabilirii adevărului. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că plângerea formulată de petenta nu este fondată. Din cuprinsul materialului probator de la dosar rezultă că petenta B.L.

a formulat plângere penală împotriva magistraților procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a celor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București, a unui magistrat judecător din cadrul Curții de Apel București - Secția a II a penală, a unui magistrat judecător din cadrul Judecătoriei sectorului 3 București și a unor lucrători de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Secția 11 Poliție în care și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care persoanele reclamate au instrumentat cauzele penale ce au avut ca obiect infracțiunile comise de numiții B.D. și B.G. în care s-au dat soluții de neîncepere a urmăririi penale.

Potrivit actelor premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii cu privire la săvârșirea de către magistrați a infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., cu privire la neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau de vătămare a intereselor legale ale vreunei persoane și nici ale infracțiunii prev. de art. 264 C. pen., neexistând date din care să rezulte că aceștia au favorizat vreun infractor. De asemenea, din cuprinsul acelorași acte premergătoare nu au rezultat nici infracțiunile sesizate cu privite la lucrătorii de poliție sau la săvârșirea infracțiuni prev. de art. 306 C. pen., simplele afirmații ale petentei că împotriva sa și a fiicei sale minore au fost comise acte de agresiune, nefiind suficiente pentru a începe urmărirea penală împotriva vreunei persoane.

Nemulțumirea petentei cu privire la soluțiile adoptate de magistrații procurori sau judecători sau că aceste soluții nu au fost comunicate la timp, nu conduce la antrenarea răspunderii penale a acestora atâta vreme cât nu există date sau indicii că au săvârșit infracțiuni în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În urma verificărilor efectuate de organul de urmărire penală, nu s-au confirmat acuzațiile formulate de petentă în plângerea penală, nu s-a constatat existența acelui minim de date care să permită organului de urmărire penală să considere că s-au săvârșit în mod cert faptele pentru care aceasta s-a plâns, iar soluția pronunțată de procuror, pe baza probelor existente la dosar reflectă modul în care acesta le-a apreciat în urma examinării lor, astfel cum prevăd dispozițiile art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. Având în vedere că din datele existente la dosar nu au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală de către intimați, înalta Curte constată că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică, urmând a fi menținută. În baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., se va respinge ca nefondată plângerea formulată împotriva rezoluției nr. 705/P/2012 din 28 august 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge ca nefondată, plângerea formulată de petenta B.L. Împotriva rezoluției nr. 705/P/2012 din 28 august 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petenta la pata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 25 aprilie 2013.