ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1327/2020

Ședința publică din data de 10 iulie 2020

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la 24 noiembrie 2017, cu nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. Slatina a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMAN, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice Craiova, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata a 10 Euro/ora începând cu 03.02.2016 și în continuare, până la rămânerea definitiva a hotărârii, sume ce reprezintă, în conformitate cu art. 272 și următoarele C. proc. civ., cheltuielile judiciare efectuate de reclamant cu conservarea a 3001.2 grame mercur metalic în stare pura lichidă, ce a constituit mijloc material de proba în dosarul penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina jud. Olt.

Prin sentința nr. 1631 din 30 martie 2018, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr. x/2017, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slatina, invocată de instanță din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția de contencios administrativ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub același număr11724/311/2017.

Prin sentința nr. 621 din data de 3 octombrie 2018, Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității cererii, invocată din oficiu, și a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L..

Prin decizia nr. 72/2019 din 5 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., a fost anulată sentința nr. 621 din 3 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Împotriva deciziei sus-menționate a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, în numele pârâtului STATUL ROMÂN, reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecința menținerii sentinței nr. 621 din 3 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Olt.

În motivarea recursului, s-a arătat că hotărârea instanței de apel încalcă regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității (art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.), întrucât apelul formulat de societatea reclamantă a fost admis, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare, cu indicația punctuală pentru instanța de trimitere de a stabili cuantumul cheltuielilor solicitate pe baza expertizei de specialitate și a oricărei alte probe apreciată ca utilă cauzei, cu toate că, având în vedere efectul devolutiv al apelului, statuat prin art. 476 din C. proc. civ., tribunalul trebuia sa se pronunțe asupra tuturor cererilor si mijloacelor de apărare ale pârtilor, invocate atât in apel cât și la prima instanță.

Or, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a structurilor sale subordonate, invocată atât prin întâmpinarea formulata în cadrul dosarului de fond, cât și prin întâmpinarea formulată în cadrul dosarului de apel.

Critică recurentul - pârât și faptul că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază (art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.), față de faptul că în cadrul motivării soluției, după ce face expunerea desfășurării procesului penal și a diverselor cereri formulate de societatea reclamanta și după ce menționează dispozițiile art. 272 alin. (1) din C. proc. pen., făcându-se totodată trimitere la decizia Curții Constituționale, instanța de apel anulează sentința instanței de fond și trimite cauza la rejudecare fără a arata de ce prima instanța ar fi reținut eronat situația de fapt din cauză și ar fi aplicat greșit normele de drept incidente.

Astfel, instanța de fond a apreciat că, în raport de obiectul și temeiul juridic al cererii reclamantei, respectiv recuperarea cheltuielilor judiciare efectuate în dosarul penal, revine organelor de urmărire penala/instanței penale competența de a stabili cuantumul și obligația suportării cheltuielilor judiciare efectuate în cadrul acestuia.

Instanța de apel nu a arătat de ce soluționarea cauzei pe excepție de către instanța de fond ar fi greșita, însă s-a pronunțat implicit pe fondul litigiului dedus judecații, fără a motiva de ce pretențiile societății reclamante sunt întemeiate și de ce pârâtul chemat în judecata este și cel care trebuie obligat la plată.

De asemenea, recurentul - pârât consideră că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.), respectiv a dispozițiilor art. 272 și 276 din C. proc. pen., din care rezultă că în cazul cheltuielilor efectuate în cadrul dosarului penal de către o persoana care nu a avut calitatea de parte în acest dosar, cheltuielile judiciare se stabilesc potrivit legii civile, dar de către instanța penala sau organul de urmărire penală. Nu exista nicio rațiune pentru care să se interpreteze că alin. (6) al art. 276 din C. proc. pen. se refera la instanța civilă, daca acest lucru nu este prevăzut în mod expres.

Susține recurentul - pârât că instanța de apel interpretează greșit și cele statuate de Curtea Constituționala prin decizia nr. 440/22.06.2017, care a analizat chiar ipoteza plății cheltuielilor judiciare în cazul dispunerii unei soluții de clasare, instanța constituțională constatând că aceasta este reglementată la art. 275 alin. (5) din C. proc. pen.. Astfel, Curtea a reținut că prezintă relevanță prevederile art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., care dispun suportarea de către stat a cheltuielilor avansate de către acesta, în situațiile nereglementate, în mod expres, la art. 275 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.. Acestea trebuie coroborate cu dispozițiile art. 272 din C. proc. pen., ce reglementează acoperirea cheltuielilor judiciare, care prevăd, la alin. (1), ca regulă generală, că toate cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți, iar, la alin. (2), că sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, al Ministerului Public, precum și al altor ministere de resort, cheltuielile judiciare avansate de stat.

Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat anularea recursului, pentru neîncadrarea acestuia în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate.

În cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-asistent raportor concluzionând că recursul este admisibil, întrucât criticile invocate permit exercitarea controlului de legalitate, din perspectiva motivelor de casare invocate, nulitatea căii de atac neputând fi reținută.

La data de 20 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în principiu, recursul declarat de recurenta - reclamantă.

Analizând recursul formulat de recurentul - pârât, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat in judecata STATUL ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 680.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate pentru conservarea mijlocului material de proba, mercur metalic, in dosarul penai nr. x/2015

Prin întâmpinarea la cererea de chemare în judecată, pârâtul STATULUI ROMÂN, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, așa cum rezultă din conținutul acestui act de procedură, aflat la dosarul Judecătoriei Slatina.

Prima instanță a apreciat, însă, ca fiind incidentă o altă excepție, aceea a inadmisibilității acțiunii, pe care a invocat-o din oficiu, reținând că deși nu este reglementată o categorie distinctă a inadmisibilităților, acestea pot îmbrăca fie forma excepțiilor de procedură, fie forma excepțiilor de fond, fie forma unei simple apărări, noțiunea de inadmisibilitate vizând nu atât excepția, cât efectul spre care tinde aceasta, respectiv o anumită modalitate de respingere a cererii.

În consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac inutilă cercetarea în fond a pricinii, prin sentința nr. 621, din data de 3 octombrie 2018, Tribunalul Olt a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă, reținând că revine organelor de urmărire penală/instanței penale competența de a stabili cuantumul și obligația suportării cheltuielilor judiciare efectuate în cadrul dosarului penal, în conformitate cu dispozițiile art. 272 și art. 275 C. proc. pen., aspecte care, de altfel, au fost susținute și de reclamant.

Prin recursul dedus judecății, pârâtul critică, subsumat motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., faptul că instanța de apel, învestită cu soluționarea apelului declarat de reclamantă împotriva soluției mai sus arătate, nu a procedat la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, subsecvent admiterii apelului și anulării sentinței.

O atare critică este însă nefondată, întrucât, deși excepția lipsei calității procesuale pasive a fost reiterată de pârât în apel, limitele devoluțiunii apelului au fost corect stabilite, în conformitate cu prevederile art. 477 și 478 C. proc. civ., fiind determinate, pe de o parte, de ce s-a apelat, și, pe de altă parte, de ce s-a supus judecății la prima instanță.

Or, prima instanță nu a dat o dezlegare excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, cauza fiind soluționată exclusiv în baza excepției inadmisibilității, având în vedere ordinea de soluționare a excepțiilor, determinată potrivit art. 248 C. proc. civ., astfel încât nu se relevă la pronunțarea hotărârii recurate nicio încălcare a regulilor de procedură de natură a atrage sancțiunea nulității.

Evident, în urma admiterii apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. și a anulării sentința nr. 621 din 3 octombrie 2018, rejudecând cauza, prima instanță va soluționa și această excepție de fond invocată de pârât, neputând fi primită apărarea intimatei - reclamante, în sensul că pârâtul nu a atacat sentința pronunțată în cauză sub aspectul nesoluționării excepției, pentru că, neexistând o pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, un apel (principal sau incident) al părții ar fi fost lipsit de obiect.

Nefondat este și motivul de recurs prin care se pretinde că hotărârea instanței de apel nu ar fi motivată (art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.).

Contrar susținerilor recurentului - pârât, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de apel corespunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., cuprinzând argumentele de fapt și de drept (art. 272 și 276 C. proc. pen.) care au condus la concluzia că excepția inadmisibilității acțiunii a fost greșit admisă și că persoana care a efectuat cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal și care nu are calitatea de parte în procesul penal, are deschisă și calea acțiunii civile, pretențiile financiare ocazionate de desfășurarea procesului penal rămase nesoluționate în procesul penal urmând a fi soluționate potrivit legii civile.

Interpretarea diferită pe care o dă recurentul - pârât acestor dispoziții legale și deciziei Curții Constituționale nr. 440 din 22 iunie 2017, nu poate da suport criticii de nelegalitate întemeiate pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., vizând lipsa motivării sau caracterul insuficient al motivării hotărârii, astfel că acest motiv de casare nu va fi primit.

Trecând la examinarea celui de-al treilea motiv de recurs, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material), Înalta Curte apreciază necesar a evoca elementele de fapt stabilite de instanța de apel.

Astfel, s-a reținut că, prin Ordonanța de clasare și sesizare a judecătorului de cameră preliminară din 12 septembrie 2016, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 359 alin. (1) C. pen. privind pe numitul B. și sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Slatina cu propunerea de confiscare specială a cantității de 3001,2 mercur metalic în valoare de 61.985 euro și suportarea de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a plății privind neutralizarea și depozitarea mercurului conform adresei nr. x/23.08.2016 către S.C. A. S.R.L. SLATINA.

În cuprinsul ordonanței s-a reținut că lucrătorii de poliție au fost sesizați de numitul C. cu privire la găsirea într-un dulap, cu ocazia efectuării curățeniei în locuința bunicului decedat B., a unui recipient tip pet care conținea o substanță ce părea a fi mercur, că recipientul a fost ridicat de lucrătorii de poliție și că, după efectuarea unei expertize care a stabilit că acesta conține mercur metalic într-o cantitate de 3002,3 grame, substanță ce formează vapori chiar la temperaturi scăzute și se dispersează fin, fiind toxic, cantitatea de 3001,2 grame a fost predată S.C. A. S.R.L. SLATINA în vederea depozitării în condiții de siguranță până la finalizarea cercetărilor.

În cuprinsul aceleiași ordonanțe s-a reținut că S.C. A. S.R.L. SLATINA s-a constituit parte civilă cu suma de 61.985 euro ce se compune din: 4500 euro/kg mercur preț neutralizare, 3001,2 gr mercur x 4500 = 13.505 euro; preț custodie 10 euro/oră=240 euro/zi; perioada 04 februarie - 23 august 2016 =202 zile x 240 euro/zi =48.480.

Prin încheierea nr. 83 din data de 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Slatina, secția Penală, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, în baza art. 549

1

alin. (3) lit. b) C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus luarea măsurii confiscării speciale cu privire la cantitatea de 890,90 gr mercur metalic ridicată de la C. și depozitată la S.C. A. S.R.L. SLATINA, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Județean de Poliție Olt și s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina având ca obiect obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor la plata sumelor rezultate din neutralizarea și depozitarea mercurului conform adresei nr. x/23.08.2016 către S.C. A. S.R.L. SLATINA și s-a dispus că, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Primind cauza spre rejudecare, urmare a admiterii contestației formulate de S.C. A. S.R.L. SLATINA, conform încheierii nr. 27 din 1 martie 2017 a Tribunalului Olt, secția Penală, Judecătoria Slatina, secția Penală, prin încheierea nr. 564 30 mai 2017, a admis, în temeiul art. 549

1

alin. (3) lit. b) C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina și a dispus luarea măsurii confiscării speciale cu privire la cantitatea de 3001,2 gr. mercur metalic ridicată de la numitul C. și depozitată la S.C. A. S.R.L. SLATINA, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Județean de Poliție Olt și a respins ca inadmisibile cererile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina și S.C. A. S.R.L. SLATINA având ca obiect obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor la plata sumelor solicitate din neutralizarea și depozitarea cantității de 3001,2 gr. conform adresei nr. x/23.08.2016 către S.C. A. S.R.L. SLATINA și s-a dispus că, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Contestația formulată de S.C. A. S.R.L. SLATINA împotriva încheierii nr. 564 din 30 mai 2017 a fost respinsă prin încheierea nr. 121 din 26 septembrie 2017 a Tribunalului Olt, secția Penală, definitivă, reținându-se că cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina și cea a contestatoarei având ca obiect obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor la plata sumelor solicitate din neutralizarea și depozitarea cantității de 3001,2 gr. Mercur către S.C. A. S.R.L. SLATINA nu are temei legal, procurorul fiind cel care trebuia să se pronunțe asupra acestor sume prin ordonanța de clasare și nu judecătorul de cameră preliminară.

Prin acțiunea din cauza de față, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor, solicitând obligarea acestuia la plata a 10 euro/oră începând cu 3 februarie 2016 și în continuare până la rămânerea definitivă a hotărârii, în conformitate cu art. 272 C. proc. pen., cheltuieli judiciare efectuate cu conservarea a 3001,2 grame mercur metalic în stare pură lichidă, ce a constituit mijloc material de probă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

Problema de drept dedusă judecății privește admisibilitatea formulării în fața instanței civile a unei cereri având ca obiect pretențiile financiare rămase nesoluționate în procesul penal de către o societate care nu are calitatea de parte în procesul penal.

Potrivit art. 272 alin. (1) C. proc. pen., cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariilor avocaților și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți.

C. proc. pen. a stabilit și procedura de plată a cheltuielilor judiciare efectuate de părți în articolul 276 alin. (1)-(5), prevăzând expres recuperarea acestor cheltuieli numai de către partea vătămată și partea civilă, de către inculpat și de către partea responsabilă civilmente

Pentru celelalte cazuri, nereglementate de art. 276 alin. (1)-(5) C. proc. pen., Curtea Constituțională a statuat prin, decizia nr. 440 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 883 din 9 noiembrie 2017, că în situația în care alte persoane care nu au calitatea de părți în procesul penal ar putea avea anumite pretenții financiare izvorâte din desfășurarea procesului penal, alin. (6) al articolului 276 C. proc. pen. prevede că instanța stabilește obligația de restituire conform legii civile. Acest mecanism juridic nu este de natură a lipsi persoanele îndreptățite la restituirea unor sume de bani, reprezentând cheltuieli judiciare, de posibilitatea de a-și valorifica respectivele drepturi, ci prevede un alt mecanism juridic de stabilire a drepturilor în cauză decât cel prevăzut de normele procesual penale, mecanism ce presupune aplicarea legii civile. Această soluție juridică reprezintă, însă, opțiunea legiuitorului, justificată de lipsa calității de părți în procesul penal a persoanelor în cauză, opțiune exprimată potrivit atribuției sale constituționale reglementate prin dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală și în marja de apreciere prevăzută de acestea.

Pornind de la situația de fapt și temeiurile cererii de chemare în judecată, având în vedere și cele statuate de instanța de contencios constituțional, Curtea apreciază că instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor mai sus arătate, respectiv a dispoziției cuprinse în art. 276 alin. (6) C. proc. pen., stabilind că persoana, care a efectuat cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal și care nu are calitatea de parte în procesul penal, are deschisă și calea acțiunii civile, pretențiile financiare ocazionate de desfășurarea procesului penal rămase nesoluționate în procesul penal urmând a fi soluționate potrivit legii civile.

Pentru considerentele mai sus expuse, constatând că prin criticile recurentului nu se relevă nicio încălcare a dispozițiilor legale de natură să impună casarea soluției adoptate, Înalta Curte urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul, ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE OLT ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL DE FINANȚE împotriva deciziei nr. 72/2019 din 5 februarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iulie 2020.