ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3963/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3963/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 196/D din 10 august 2012 Tribunalul Bacău în temeiul art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu art. 320 1 C. proc. pen. a condamnat inculpatul N.G., la pedeapsa de 12 de ani închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului N.G., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest. În temeiul art. 88 C. pen. a dedus durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 26 aprilie 2012 la zi.
În temeiul art. 17 C. proc. pen. rap. la art. 529 și 1357 C. civ. a obligat inculpatul să plătească minorilor: N.I., N.A., N.I., N.E., N.P. și N.C. cu titlu de contribuție periodică lunară, câte 42,5 RON, la nivelul venitului minim pe economie, începând cu data de 26 aprilie 2012 și până la majoratul acestora. În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 1357 C. civ., a luat act că partea vătămată S.I., nu s-a constituit parte civilă în cauză. În temeiul art. 109 C. proc. pen. a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, și a necropsiei, aflate și înregistrate în Registrul de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Bacău la nr. 17 din 18 mai 2012. În temeiul art. 118 lit. b) C. pen.
a confiscat de la inculpat sapa folosită la săvârșirea infracțiunii și înregistrat în Registrul de Corpuri delicte al Tribunalului Bacău la nr. 17 din 18 mai 2012. În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul N.G., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța aceasta sentință, instanța de fond a reținut ca situație de fapt următoarele: Inculpatul N.G. a fost căsătorit cu victima N.E.C. timp de 24 de ani, din relația lor rezultând 10 copii, din care în prezent 6 sunt minori și se aflau în grija părinților. Din motive imputabile ambelor părți, în ultimii ani de conviețuire, relația de căsnicie din aceștia s-a înrăutățit, motiv pentru care în luna noiembrie 2011 victima N.E.C.
a introdus acțiune de divorț. În jurul orelor 08,00, factorul poștal le-a adus hotărârea judecătorească prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei, act pe care ambii soți l-au lecturat, fără a avea discuții contradictorii pe această temă. În jurul orelor 09,30 la locuința soților N. a venit în vizită vecina J.M., cu care aceștia au consumat 2 bidoane cu bere, a câte 2 litri fiecare. Din declarația martorei J.M., rezultă că în timpul vizitei sale, victima i-a adus la cunoștință că a primit hotărârea de divorț și că soții nu s-au certat în fața ei. În jurul orelor 12,00 J.M. a plecat la domiciliul său, fiind condusă până la poartă de către ambii soți. La circa 5 minute după acest moment, în timp ce se afla în curtea locuinței, inculpatul a intrat în altercație cu soția și, pe fondul stării de ebrietate și nervozității excesive, cu sapa pe care o avea asupra sa, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului - parietal stânga.
În urma loviturilor primite, victima a căzut la pământ cu fața în jos și, după circa 20 de minute, a decedat. După aplicarea loviturilor cu efect tanatogenerator inculpatul s-a deplasat în camera din locuință, în care se afla fiul său N.F. căruia i-a spus că "a făcut ceva rău" după care i-a comunicat că a lovit-o pe soția sa cu sapa în cap și aceasta a decedat. Ieșind în curtea locuinței martorul N.F. a văzut-o pe mama sa N.E.C. căzută la pământ cu fața în sus în stare de comă prezentând leziuni în zona capului. Deplasați la fața locului lucrătorii de poliție au găsit în curtea locuinței familiei N. din sat Valea Mare, com. Roșiori, jud. Bacău, cadavrul victimei N.E.C. situat la o distanță de circa 6 m de poarta de acces în curte și la circa 1 m distanță de gardul ce desparte curtea de grădina din fața casei, poziționat cu fața în jos și prezentând urme evidente de violență în zona capului.
Cu aceeași ocazie a fost găsit obiectul contondent folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv o sapă a cărei coadă s-a rupt în momentul aplicării ultimei lovituri și care prezenta mai multe pete sub formă de stropi de culoare brun roșcat cu aspect de sânge provenind de la victimă. Potrivit raportului de constatare medico-legală din 11 mai 2012 al S.M.L. Bacău rezultă că moartea numitei N.E.C. a fost violentă și s-a datorat unui traumatism complex cranio facial cu fractură de boltă și bază, hemoragie meningiană, inundație ventriculară, contuzie dilacerare cerebrală. Leziunile au fost sigur și direct mortale și s-au produs prin loviri repetate cu obiect contondent și tăietor. Caracteristicile anatomo-patologice ale leziunilor de violență atestă că au fost produse cu sapa prin lovire cu lama (o dată) și cu muchia (de cel puțin 4 ori) în cap și o dată în brațul stâng.
Caracteristicile anatomo-topografice ale leziunilor arată că acestea au fost produse prin lovire cu sapa din față și lateral, victima aflată în picioare. După aplicarea loviturii fatale (cranio facială stânga), nu sunt leziuni care să sugereze că au fost produse în timp ce victima se afla căzută la pământ. În momentul decesului victima se afla în stare de ebrietate (alcoolemie 1,50 gr ‰ ). Această situație de fapt a fost reținută pe baza următorului material probatoriu: act de sesizare, proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșe foto, proces-verbal de examinare criminalistică cu planșe foto, acte medicale deces victimă, Sentința civilă nr. 2720/2012 a Judecătoriei Bacău, declarațiile martorilor N.F., J.M., C.F.
și C.A., declarațiile de recunoaștere ale inculpatului N.G. În drept, instanța a apreciat că acțiunile inculpatului N.G. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. Inculpatul N.G. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., în sensul că recunoaște în întregime fapta imputată. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, urmările acesteia, împrejurările în care a fost comisă, persoana inculpatului (că este văduv, are ca studii școala profesională, stagiul militar satisfăcut, nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta comisă, fiind în stare de ebrietate).
În privința solicitări inculpatului de a i se aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege, prin reținerea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. instanța a avut în vedere că temeiul juridic indicat nu are caracter obligatoriu, nu se impune orientarea pedepsei spre minimul special pentru a putea fi redusă pedeapsa cu o treime. În schimb instanța este obligată să nu depășească maximul redus cu o treime, ca urmare a atitudinii sale de recunoaștere. S-a apreciat că nu se justifică și reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul N.G., criticând-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 123 din 2 octombrie 2012 Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Instanța de apel a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, a fost judicios individualizată cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 C. pen., corespunzând funcțiilor de constrângere și reeducare precum și scopului preventiv, reflectând gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a acestuia. De asemenea, a apreciat că, atitudinea de recunoaștere a inculpatului manifestată în cursul procesului penal nu constituie o împrejurare suficientă doar prin ea însăși care să justifice reducerea pedepsei, producând deja efecte favorabile acestora prin reținerea prevederilor art. 320 1 C. proc.
pen. a căror aplicare a condus la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime. În același timp s-a apreciat că, lipsa antecedentelor penale și comportarea corectă în societate nu constituie împrejurări ce pot fi reținute ca circumstanță atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, în termen legal, a declarat recurs, inculpatul N.G., invocând cazul de casare reglementat de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a solicitat reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus. Recursul este nefondat. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Înalta Curte constată că, din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în mod corect s-a reținut fapta și vinovăția inculpatului, s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă fără dubiu că, în data de 26 aprilie 2012 numitul N.F.
a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că la aceiași dată, în jurul orelor 12,00 tatăl său N.G., în timp ce se afla în curtea locuinței sale, a lovit-o de mai multe ori cu o sapă în zona capului pe soția sa N.E.C., provocându-i leziuni în urma cărora aceasta a decedat-întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. Înalta Curte apreciază că, nu sunt întemeiate criticile formulate de inculpat reținând că, în cauză, s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.
pen. Prin hotărârea atacată, în mod corect, s-a reținut că în cauză, s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire a faptei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care caracterizează pozitiv persoana sa (lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei). De asemenea, se are în vedere modul concret în care inculpatul a conceput și a săvârșit infracțiunea (prin lovirea de mai multe ori cu o sapă în zona capului a soției sale), astfel că inculpatul manifestă o vădită lipsă de respect față de valorile sociale fundamentale protejate de legea penală - dreptul la viață al persoanei, motiv pentru care reducerea pedepsei nu se justifică.
Înalta Curte reține că, în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa de 12 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. aplicată inculpatului N.G. a fost stabilită într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunii, având în vedere împrejurările comiterii faptei și consecințele acesteia. În consecință, față de toate aceste considerente, Înalta Curte apreciază că, pedeapsa de 12 de ani închisoare a fost just individualizată, nejustificându-se reducerea acesteia.
În consecință, apreciind, pentru motivele anterior expuse, că pedeapsa stabilită a fost corect individualizată, fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului și realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut de art. 52 C. pen., Înalta Curte constată că, nu se impune reducerea acesteia, nefiind incident în speță cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Neexistând alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpatul N.G. împotriva Deciziei penale nr. 123 din 2 octombrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, să fie respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. În temeiul art. 385 17 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 26 aprilie 2012 la 3 decembrie 2012. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.G. împotriva Deciziei penale nr. 123 din 2 octombrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 26 aprilie 2012 la 3 decembrie 2012. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 decembrie 2012. Procesat de GGC - AA
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.