CtEDO 27.05.2008 Auto

CASE OF MIKO v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
27.05.2008
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CASE OF MIKO v. HUNGARY (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE MIKÓ c. HUNGARY (Doc. nr. 40360/04) HOTĂRÂREA Strasburg 27 mai 2008 FINAL 27/08/2008 Această hotărâre poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Mikó c. Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința ca Camera compusă din: Françoise Tulkens, Președintele Antonella Mularoni, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebsky, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii care s-a deliberat în privat la 6 mai 2008, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 40360/04) împotriva Republicii Ungariei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un cetățen maghiar, dna Istvánné Mikó („reclamantul”), la 7 septembrie 2004. Reclamantul a fost reprezentat de dna Cs. Lakatos, avocat practicant la Miskolc. Guvernul maghiar (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Execuției Legii. La 8 februarie 2006, Curtea a hotărât să anunțe cererii guvernului. Aplicarea articoluluiui 29 § 3 din Convenție, a hotărât să se pronunțe cu privire la admisibilitatea și meritul cererii în același timp. FACTELE Reclamantul s-a născut în 1961 și trăiește în Putnok. La 31 august 1998, reclamantul a depus o acțiune în daune la Curtea de District Ózd. În contextul unei intervenții ofthalmologice nesfârșite, ea a solicitat o compensare de la un spital de predare pentru malpractica medicală. La 7 octombrie 1998, cazul a fost transferat la Curtea Centrală competentă de District Pest. După ce a avut mai multe audieri și a obținut două avize de experți, această instanță a constatat în parte pentru reclamant la ianuarie 2003. La 14 aprilie 2004, Curtea Regională de Budapesta a susținut această decizie. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii era incompatibilă cu cerința de „temps rezonabil” a articolului 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Guvernul a contestat acest argument. 10. Perioada care va fi luată în considerare a început la 31 august 1998 și s-a încheiat la 14 aprilie 2004. A durat astfel peste cinci ani și șapte luni pentru două nivele de competență. Admisibilitatea 11. Curtea constată că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și autoritățile relevante și ceea ce a fost în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea, printre multe alte autorități, Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 13. Curtea a constatat frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție în cazurile care pun probleme similare cu cele din prezenta cerere (a se vedea Frydlender , citat mai sus). 14. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea constată că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument convingător care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în aceste circumstanțe. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rezonabilă”. Prin urmare, s-a constatat o încălcare a art. 6 § 1. II. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Guvernul a contestat cererea. 18. Curtea consideră că reclamantul trebuie să aibă unele prejudiciu moral susținute. Hotărând pe o bază echitabilă, își acordă 3,200 EUR sub acest cap. Costuri și cheltuieli 19. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 1000 EUR pentru taxa juridică suportată în fața Curții. Potrivit declarației sale, acest lucru corespunde la 12,5 ore de muncă (studiarea dosarului /5 ore/ și pregătirea cererilor /7,5 ore/) cheltuite de avocatul ei în acest caz, percepute la o rată orară de 80. 20. Guvernul a contestat cererea. 21. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și au fost rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. În acest caz, având în vedere informațiile în posesia sa și criteriile de mai sus, Curtea consideră că suma solicitată ar trebui acordată în întregime. Curtea consideră că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declară admisibilă cererea; susține că a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție; Deține (a) statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în forinturi maghiare la rata aplicabilă la data decontare: (i) 3,200 EUR (3 mii două sute de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 1000 EUR (1 mie de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului, în ceea ce privește costurile și cheltuielile; (b) cel de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în perioada de nerespectare plus trei puncte procentuale; restul cererii reclamantei pentru o justă satisfacție. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 27 mai 2008, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă