ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1248/2020

Ședința publică din data de 24 iunie 2020

asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 4 septembrie 2019 pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, B. și Comisia Județeană Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța de judecată să stabilească legalitatea înregistrării celor două asociații ce poartă aceeași denumire, să constate nulitatea absolută a înregistrărilor de carte funciară și sa dispună înscrierea drepturilor patrimoniale indicate, cu obligarea ultimei pârâte la eliberarea (modificarea) titlului de proprietate pentru suprafața menționată.

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin sentința nr. 86 din 17 octombrie 2019, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, având ca obiect obligație de a face, constatând că acțiunea promovată de reclamant nu se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 96 pct. 1-3 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 109 din 4 decembrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 86/2019 pronunțată de aceeași instanță în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, B. reprezentată de C. și Comisia Județeană Vâlcea. L-a obligat pe contestator la plata către intimata B. a sumei de 2000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a reținut, în esență, că hotărârea atacată, prin care s-a declinat competența de soluționare a cauzei, nu este supusă niciunei căi de atac, în raport de prevederile art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul A., solicitând casarea acesteia, urmând a se admite ca acțiunea să fie soluționată de o instanță competentă în funcție de obiectul cererii, care nu este fond funciar, ci furt de identitate juridică.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la 27 ianuarie 2020, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum sunt reglementate prin art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată de intimata B. reprezentată de Președinte C. s-a solicitat anularea recursului, respectiv respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată.

Prin rezoluția din 9 martie 2020, în baza art. 490 coroborat cu art. 471

1

C. proc. civ., s-a stabilit termen de judecată la 25 martie 2020, în ședință publică, cu citare părți, dată la care judecata dosarului a fost suspendată de drept, motivat de starea de urgență.

Intimatul Ministerul Justiției a depus răspuns la întâmpinarea formulată în cauză, prin care a solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar recurentul a depus un înscris intitulat "întâmpinare".

Prin rezoluția din 25 mai 2020, din oficiu, s-a fixat termen de judecată la 24 iunie 2020, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, precum și orice hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Incidente în speță sunt și dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., conform cărora hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Or, în speță, prin hotărârea atacată s-a soluționat o contestație în anulare formulată împotriva unei hotărâri de declinare a competenței, care, în raport de dispozițiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.

Față de prevederile legale menționate, sentința nr. 109 din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului, iar exercitând calea extraordinară de atac, partea nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate a recursului.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum recursul de față înfrânge această regulă a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.

Văzând solicitarea intimatei B. prin Președinte C. de acordare a cheltuielilor de judecată în sumă de 2800 RON, reprezentând onorariu avocat, conform înscrisului aflat la dosarului, recurentul urmează a fi obligat la plata sumei de 1000 RON către intimată, cu aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., în raport de complexitatea cauzei dedusă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței nr. 109 din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Obligă pe recurent la 1000 RON cheltuieli de judecată către intimata B. prin Președinte C., cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 iunie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.