ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4864/2018

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2018

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, secția Civilă la data de 04.08.2016, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și intervenientul fortat C., a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 4.300 RON, la plata dobânzii legale ce va începe să curgă de la data de 27.06.2016, precum și acordarea cheltuielilor de judecată efectuate.

Cererea a fost fundamentată pe dispozițiile procedurii speciale - cerere cu valoare redusă.

Prin hotărârea din camera de consiliu nr. 2491/2016 din 19 decembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Iași, secția Civilă în dosarul nr. x/2016, s-au dispus următoarele:

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. și intervenientul forțat C..

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 4.300 RON, cu titlu de debit, precum și la plata dobânzii legale ce va începe sa curgă de la data de 27.06.2016.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 400 de RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru.

Prin decizia civilă nr. 2387/2017 din 7 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă a fost admis apelul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva hotărârii din camera de consiliu nr. 2491/2016 din 19 decembrie 2016, pronunțate de Judecătoria Iași, secția Civilă, hotărâre care a fost schimbată în parte, în sensul că:

A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4.300 RON, cu titlu de debit, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere ce vor începe sa curgă de la data de 27.06.2016.

A fost păstrat restul dispozițiilor ce nu contravin deciziei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.A., prin decizia nr. 335/2018 din 11 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 30 august 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă, în apel, într-un litigiu în care competența în prima instanță aparține judecătoriei, raportat la dispozițiile art. 1028 din noul C. proc. civ.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și din art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, examinarea dispozițiilor art. 94, 95, 96 și 97 C. proc. civ. relevă organizarea, în sens ierarhic, a instanțelor competente să soluționeze căile de atac.

Mai mult, sintagma "instanța ierarhic superioară" este prezentă în mai multe articole ale C. proc. civ. - putând fi enumerate, cu titlu de exemplu, art. 53 alin. (1), art. 64 alin. (4), art. 132 alin. (4), art. 344, art. 406 alin. (6), art. 410, art. 414 alin. (1), art. 421 alin. (2), art. 437 alin. (1), art. 440 și art. 1071 alin. (1) -, întotdeauna cu scopul de a indica instanța competentă să soluționeze o cale de atac.

În speță, necompetența materială a instanței supreme rezultă din analiza de ansamblu expusă mai sus și, îndeosebi, din interpretarea coroborată a art. 497 cu art. 97 pct. 1 C. proc. civ., așa încât, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, rămâne expresia unei viziuni constante.

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Iași, secția I civilă, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 2387/2017 din 7 decembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Iași, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Iași.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2018.