ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3352/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3352/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 18 septembrie 2018
Din examinarea lucrărilor din dosar, s-au constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, la data de 11 decembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâta C. S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a rezilierii contractului de leasing financiar nr. 31632 din 1 aprilie 2011.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 76 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Prin sentința civilă nr. 3262 din 10 martie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL.
Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL împotriva sentinței civile nr. 3262 din 10 martie 2016 pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București a fost respins ca neîntemeiat de către Tribunaul București, secția a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 3024/2016 din 27 septembrie 2016.
Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL a declarat revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub dosarul nr. x/2018.
Prin decizia nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea de revizuire declarată de A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL împotriva deciziei civile nr. 3024 din 27 septembrie 2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, ca inadmisibilă.
Împotriva deciziei nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă a declarat recurs revizuenta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 14 mai 2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 421 alin. (2) din același cod, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ. "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate …", iar, conform prevederilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ. "Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent".
Dispozițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ. prevăd că dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul.
Raportând evocatele texte legale la prevederile art. 129 alin. (2) pct. 2 din același cod, care dispun că:
"Necompetența este de ordine publică: 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad", și, totodată, văzând și dispozițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este competentă material să soluționeze cererea de recurs pendinte.
Astfel, în cauză, obiectul cererii de recurs vizează decizia nr. 1450 A din 22 martie 2018 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. declarată împotriva deciziei nr. 3024 din 27 septembrie 2016 pronunțată de aceiași instanță.
În aplicarea dispozițiilor legale mai sus invocate, se constată că competentă a soluționa calea extraordinară de atac este Curtea de Apel București, aceasta fiind instanța ierarhic superioară Tribunalului București.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. coroborat cu art. 513 alin. (6) din același cod, se va admite excepția privind necompetența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată din oficiu, și se va declina competența de soluționare a cererii de recurs în favoarea Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință:
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL, împotriva deciziei civile nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în favoarea Curții de Apel București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2018.