ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.11.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7213/2012

HOTĂRÂRE
22.11.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7213/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 3

februarie 2011, pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, petentul C.R.V. în contradictoriu cu Casa de Pensii

Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a solicitat instanței, menținerea

drepturilor de pensie stabilite prin Decizia din 2 martie 2003 emisă de Casa de

Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și anularea Deciziei de

pensie din 31 decembrie 2010 emisă de aceeași intimată.

Prin Sentința civilă

nr. 3906 din 22 martie 2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, a admis excepția necompetenței sale teritoriale de

soluționare a cauzei, invocată din oficiu și a procedat la declinarea

competenței în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Pentru a hotărî în

acest sens, Tribunalul Dolj, a constatat că, în baza art. 156 din Legea nr.

19/2000 din punct de vedere teritorial, cererile îndreptate împotriva

C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței

în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul reclamantul.

Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul pârâtul.

Fiind vorba despre o

competență teritorială exclusivă, iar litigiul vizează o decizie de pensionare

eliberată de Ministerul Apărării Naționale, litigiul se circumscrie sferei

ultimei teze a textului legal citat, fiind determinant sediul intimatei în

stabilirea competenței teritoriale, astfel încât, s-a declinat competența

soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului București.

Prin Sentința civilă

nr. 6738 din 7 septembrie 2012, această instanță, la rândul său, a admis

excepția necompetenței sale teritoriale și a procedat la declinarea competenței

soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, constatând conflictul

negativ de competență și dispunând înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație

și Justiție pentru regulator de competență.

Pentru a hotărî

astfel, Tribunalul București, a constatat că Legea nr. 19/2000, începând cu 1

ianuarie 2011 a fost abrogată, în temeiul art. 196 lit. a) din Legea nr.

263/2010.

S-a apreciat că la

data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de

soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele teritoriale de

pensii sau casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului

Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I.) a fost

modificată, în sensul că, cererile în această materie se soluționează de

instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului.

Când o lege specială,

care reglementează un anumit domeniu și care cuprinde și norme cu privire la

competență este înlocuită cu o altă lege și există o altă lege specială care

face trimitere la normele de competență din legea abrogată, se aplică legea

nouă, competența fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Prin cererea dedusă

judecății, reclamantul a solicitat menținerea drepturilor de pensie stabilite

prin Decizia din 2 martie 2003 emisă de Casa de Pensii Sectorială a

Ministerului Apărării Naționale și anularea Deciziei de pensie din 31 decembrie

2010 emisă de aceeași intimată, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 3

februarie 2011.

Într-adevăr, la data

emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin art.

156 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor

teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului”.

Legea nr. 19/2000 a

fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01 ianuarie

2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Prin urmare, la data

sesizării instanței, și anume 3 februarie 2011, era în vigoare Legea nr.

263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.

Astfel, potrivit

alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva

C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii

sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași art.,

„Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul pârâtul.”

Rezultă că, odată cu

intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare

a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care

sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului

Administrației și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste

cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat la

dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de

procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de

competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr.

263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.

Cum, în speță, instanța

a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar

potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se

adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța competentă

teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului, respectiv

Tribunalul Dolj.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-12-13
0,99
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7629/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 02 februarie 2011 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, petentul N.G.V.P., în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministe
ÎCCJ 2012-11-08
0,99
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6876/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2011 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, petentul E.G.F., în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministeru
ÎCCJ 2012-09-19
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5476/2012
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 3 februarie 2011, reclamantul V.C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului
ÎCCJ 2012-05-22
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3638/2012
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj la data de 14 februarie 2011, contestatoarea M.M.D. a solicitat,
ÎCCJ 2012-11-13
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4506/2012
Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, contestatorul P.F.I., membru al S.C.M.D.R.R. - Filiala Craiova, a formulat acțiune în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Min
Sursă