ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6876/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6876/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2011 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, petentul E.G.F., în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, a solicitat instanței menținerea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia din 10 noiembrie 2004 emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale și anularea Deciziilor de pensie din 31 decembrie 2010 și din 14 ianuarie 2011, emise de aceeași intimată. Prin Sentința civilă nr. 3399 din 9 martie 2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței sale teritoriale de soluționare a cauzei, invocată din oficiu, și a procedat la declinarea competenței în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a hotărî în acest sens, Tribunalul Dolj a constatat că, în baza art. 156 din Legea nr. 19/2000, din punct de vedere teritorial, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul. Fiind vorba despre o competență teritorială exclusivă, iar litigiul vizează o decizie de pensionare eliberată de Ministerul Apărării Naționale, litigiul se circumscrie sferei ultimei teze a textului legal citat, fiind determinant sediul pârâților, în stabilirea competenței teritoriale, astfel încât s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București.
Prin Sentința civilă nr. 5980 din 22 iunie 2012, această instanță, la rândul său, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a procedat la declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj și constatând conflictul negativ de competență a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București a constatat că Legea nr. 19/2000, începând cu 1 ianuarie 2011, a fost abrogată, în temeiul art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010. S-a apreciat că la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale M.Ap.N., M.A.I.
și S.R.I.) a fost modificată, în sensul că cererile în această materie se soluționează de instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului. Când o lege specială, care reglementează un anumit domeniu și care cuprinde și norme cu privire la competență este înlocuită cu o altă lege și există o altă lege specială care face trimitere la normele de competență din legea abrogată, se aplică legea nouă, competența fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc.
civ., Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea dedusă judecății, reclamantul a contestat Deciziile de pensie din 31 decembrie 2010 și din 14 ianuarie 2011 emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 11 februarie 2011. Într-adevăr, doar la data emiterii Deciziei din 31 decembrie 2010 (cealaltă decizie contestată fiind pronunțată după abrogarea legii) era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin art. 156 prevedea că "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.
Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului". Legea nr. 19/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 11 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154. Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul." Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței. Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Dolj.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2012. Procesat de GGC - AZ
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.