ÎCCJ, decizie (scj.ro #152721)

Cerere de intervenție accesorie formulată de creditorul chirografar în litigiul de muncă dintre societate și un alt creditor. Condiții de admisibilitate din perspectiva interesului

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Părțile

Index alfabetic : cerere de intervenție accesorie

interes

creditor chirografar

litigiu de muncă

Legea nr. 85/2014, art. 5 pct. 18, art. 161

C. proc. civ., art. 63

Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 5 pct. 18 și ale art. 161 din Legea nr. 85/2014 rezultă că creanțele izvorând din raporturile de muncă se înscriu din oficiu în tabelul de creanțe și au prioritate față de creanțele chirografare la distribuirea sumelor obținute din valorificarea activelor debitorului.

Astfel, în cazul în care creanța pretinsă de unul dintre creditori decurge dintr-un raport de muncă, reiese că aceasta ar avea prioritate în procedura falimentului față de creanța chirografară înscrisă de alt creditor

în tabelul definitiv de creanțe.

În aceste condiții, este justificat interesul creditorului chirografar în formularea cererii de intervenție accesorie, în favoarea societății aflate în insolvență, în cadrul litigiului de muncă dintre aceasta și celălalt creditor, interesul

constând în obținerea unei soluții de respingere a pretențiilor acestuia, în scopul de a înlătura astfel riscul înscrierii în tabelul creanțelor a unei creanțe care ar avea prioritate față de creanța sa.

Prin urmare, soluția instanței, de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie pentru lipsa interesului, este greșită, fiind astfel incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 289 din 19 februarie 2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la 3 august 2017, sub nr. x/85/2017, contestatoarea A. a chemat în judecată pe intimata S.C. B. S.R.L., solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 76-78 din Codul muncii.

Prin sentința civilă nr. 364/2018 din 24 mai 2018, Tribunalul Sibiu, Secția I civilă a admis excepția tardivității invocării prescripției dreptului de a aplica sancțiunea disciplinară și a respins ca tardivă excepția prescripției, invocată de contestatoare; a admis contestația formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. C.; a anulat decizia de concediere nr. 296 din 3 iulie 2017 și a dispus reîncadrarea contestatoarei pe postul deținut anterior în cadrul societății intimate; a obligat intimata la plata către contestatoare a unei despăgubiri echivalente cu drepturile salariale indexate, majorate, reactualizate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la momentul concedierii și până la reintegrarea efectivă, precum și la plata dobânzii legale aferente acestor sume, de la scadența fiecărui drept salarial și până la data plății.

Împotriva acestei sentințe, S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. C., a declarat apel, prin care a formulat critici de netemeinicie și nelegalitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, Secția I civilă la 23 iulie 2018, sub același număr de dosar.

D. a formulat cerere de intervenție accesorie în susținerea apelului declarat de apelanta S.C. B. S.R.L., prin administrator judiciar C.I.I. C.

În drept, cererea de intervenție accesorie a fost întemeiată pe dispozițiile art. 63 C. proc. civ.

Prin încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/85/2017, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de D.

Împotriva acestei încheieri D. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea încheierii atacate și admiterea cererii de intervenție accesorie.

În motivare, autorul recursului a susținut, în esență, că are atât calitatea de asociat fondator, cât și de creditor chirografar al S.C. B. S.R.L., deținând creanța cu valoarea cea mai ridicată în procedura insolvenței.

În acest sens, recurentul a învederat că a creditat societatea, motiv pentru care, la data deschiderii procedurii de insolvență, a formulat o cerere de admitere a creanței în tabelul creditorilor, în temeiul art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

În urma verificării înscrisurilor anexate cererii, recurentul a fost înscris în tabelul definitiv al creanțelor admise împotriva debitoarei S.C. B. S.R.L cu o creanță în cuantum de 169.443 lei.

Din balanța de verificare contabilă din 31 august 2018 rezultă că în contul 4551, „acționari/asociați - conturi curente”, este înscrisă suma de 169.638 lei, creditor fiind D.

Recurentul a mai arătat că în ședința adunării creditorilor din 25 mai 2017 a fost desemnat membru în comitetul creditorilor al societății B. S.R.L., reprezentând categoria creditorilor chirografari.

Deși a depus la dosarul cauzei tabelul definitiv al creanțelor, instanța de apel nu l-a avut în vedere la pronunțarea soluției asupra cererii de intervenție accesorie.

Astfel, recurentul a învederat că interesul său rezultă atât din calitatea sa de creditor, cât și din cea de asociat al societății B. S.R.L.

Autorul căii de atac a mai prezentat o serie de critici care vizează fondul litigiului dedus judecății.

Recurentul nu a indicat motivele de casare pe care își întemeiază recursul.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 3 ianuarie 2019, sub nr. x/85/2017/a1.

Intimatele nu au depus întâmpinare la recurs.

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte a reținut următoarele:

Recurentul susține, în esență, că interesul său de a interveni în proces decurge atât din calitatea de asociat fondator, cât și din cea de creditor chirografar al S.C. B. S.R.L.

Deși autorul căii de atac nu a indicat în drept motivele de casare pe care își întemeiază recursul, criticile dezvoltate în cuprinsul cererii de recurs pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ., întrucât este criticată soluția de respingere a cererii de intervenție accesorie din perspectiva interesului în formularea acestei cereri.

În legătură cu aceste critici, instanța supremă constată că cererea de intervenție accesorie a fost formulată într-un litigiu de muncă.

Prin formularea contestației împotriva deciziei de concediere, A. urmărește reintegrarea sa în funcția deținută anterior, precum și recunoașterea pe cale judiciară a unei creanțe împotriva societății S.C. B. S.R.L., constând în drepturile salariale și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în baza contractului de muncă.

Instanța supremă constată că intimata S.C. B. S.R.L. se află în procedura insolvenței, ce face obiectul dosarului nr. y/85/2017, aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și, totodată, că recurentul D. este înscris în tabelul definitiv de creanțe cu o creanță chirografară.

Potrivit art. 5 pct. 18 din Legea nr. 85/2014, „creanțe salariale sunt creanțele ce izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar”.

Conform art. 161 din Legea nr. 85/2014, „creanțele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine: 3. creanțele izvorâte din raporturi de muncă; 9. alte creanțe chirografare”.

Din analiza coroborată a textelor de lege anterior evocate rezultă că creanțele izvorând din raporturile de muncă se înscriu din oficiu în tabelul de creanțe și au prioritate față de creanțele chirografare la distribuirea sumelor obținute din valorificarea activelor debitorului.

Cum creanța pretinsă de intimata A. în prezentul litigiu decurge dintr-un raport de muncă rezultă că aceasta ar avea prioritate în procedura falimentului față de creanța chirografară cu care a fost înscris recurentul D. în tabelul definitiv de creanțe.

În aceste condiții, interesul recurentului D. de a interveni în proces, în favoarea societății B. S.R.L., constă în obținerea unei soluții de respingere a pretențiilor intimatei A. împotriva acestei societăți, în scopul de a înlătura astfel riscul înscrierii în tabelul creanțelor a unei creanțe care ar avea prioritate față de creanța sa.

Prin urmare, instanța supremă apreciază că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie pentru lipsa interesului este greșită, fiind astfel incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 497 teza I C. proc. civ., a admis recursul declarat de recurentul D. împotriva încheierii din 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, Secția I civilă în dosarul nr. x/85/2017, a casat încheierea atacată și a trimis cauza spre o nouă judecată a cererii de intervenție accesorie aceleiași curți de apel.