ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3139/2018

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de fața, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 200 din data de 25 aprilie 2018, pronunțata de Curtea de Apel Ploiești, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admis apelul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 597 pronunțată la data de 11.03.2015 de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta S.C. B. S.A., prin administrator judiciar C., dispunându-se schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei S.C. B. S.A., prin administrator judiciar C. să plătească apelantei S.C. A. S.R.L. suma de 14.854,50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

La pronunțarea deciziei, Curtea a avut în vedere următoarele considerente:

Prin sentința nr. 597 din data de 11 martie 2015, Tribunalul Prahova a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta S.C. B. S.A., (pe parcursul procesului s-a dispus descinderea procedurii generale a insolvenței - prin administrator judiciar C. în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., fiind obligată pârâta să înceteze producerea, comercializarea si/sau utilizarea în activitate, sub orice formă și indiferent în ce stadiu se află, a oricăror produse care încalcă Brevetul de invenție nr. x "Metodă și instalație de creștere a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei în LEA-MT", să informeze titularul brevetului de invenție asupra identității terților care au participat la producerea și distribuirea produsului protejat de brevet, precum și cu privire la circuitul de distribuire și identitatea clienților care au cumpărat aceste produse și la plata către reclamantă a sumei de 3050 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia nr. 663 pronunțată la data de 2.10.2015 de Curtea de Apel Ploiești a fost respins apelul declarat de pârâtă ca nefondat, fiind obligată apelanta la 3.000 RON cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă.

Prin Decizia nr. 71 pronunțată la data de 17.01,2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei de apel, dispunându-se casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași curte de apei, în considerarea următoarelor argumente:

Apelul este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii în fond, iar problemele de fapt și de drept dezbătute în fața primei instanțe sunt repuse în discuția instanței de apel, care va statua atât în fapt cât și în drept - principii ce se regăsesc în prevederile art. 295 C. proc. civ.

În ceea ce privește refacerea probei cu expertiză solicitată de către apelanta pârâtă în apel, faptul că pârâta nu ar fi depus în fața primei instanțe în termenele care i-au fost puse în vedere anumite înscrisuri necesare pentru efectuarea expertizei nu înseamnă că este decăzută din posibilitatea de a se folosi de aceste probe în apel, mai ales că potrivit art. 292 alin. (1) C. proc. civ. părțile se pot folosi în apel, în afară de dovezile invocate la prima instanță, și de cele invocate în motivarea apelului, și chiar de cele a căror necesitate rezultă din dezbateri.

Or, faptul că prima instanță a considerat inițial că experții ar trebui să refacă expertizele ținând cont și de documentația tehnică aflată la filele 181-189, părând să renunțe la această dispoziție doar pentru ca experții au refuzat să se conformeze, iar instanța de apel a ținut să precizeze în repetate rânduri că în fața primei instanțe pârâta nu a depus documente pentru efectuarea expertizelor, deși i s-a solicitat și că pârâta a avut posibilitatea legală de a depune ia dosar documente tehnice și planșe, de a administra probele admise, însă a refuzat, este de natură să sprijine concluzia că aceste înscrisuri erau necesare soluționării cauzei, putând influența efectuarea expertizelor. Această concluzie este susținută și de faptul că pentru a verifica părțile componente ale produsului comercializat de pârâtă experții s-au raportat doar la fotografii și vizualizarea de la distanță a stâlpilor electrici, pe de o parte, iar pe de altă parte, obiectul acțiunii l-a făcut și pretinsa încălcare a brevetului prin produsul care a făcut obiectul licitației din 2011, pentru cercetarea căruia documentația tehnică ce a stat la baza ofertei își găsea utilitatea.

Instanța de apel a mai reținut cu privire la înscrisurile depuse la filele 181-189 dosar fond, reprezentând Carte tehnica-celuta aeriană de măsură MT cu 2TT și 2TC, că pârâta nu ar fi brevetat posibilele îmbunătățiri față de brevetul aparținând reclamantei pe care ie susține, că pârâta nu ar avea "brevetate cele prezentate în obiecțiuni sau conform Cărții tehnice - Celula aeriană de măsură".

Or, faptul că un anumit produs nu ar fi fost brevetat nu înseamnă că nu poate fi folosit atâta timp cât se dovedește că nu încalcă prin caracteristicile sale un alt produs sau procedeu care face obiectul unui brevet. Astfel, faptul că pârâta nu ar fi brevetat produsul reprezentat în Cartea tehnică-celula aeriană de măsură aflată la filele 181-189 din dosarul primei instanțe de fond nu reprezintă un argument temeinic pentru neluarea în considerare ca proba a acestor înscrisuri, care nu au fost contestate de către reclamantă în ceea ce privește puterea lor probatorie sau a datei de la care au fost folosite pentru producerea instalației de către pârâtă, ținând cont ca nu poartă nicio dată și semnătură din partea pârâtei, singura dată certă fiind cea a depunerii la dosar.

Potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 64/1991 "întinderea protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conținutul revendicărilor. Totodată, descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor." Ca atare, în cauză trebuie verificat dacă produsul folosit de către pârâtă încalcă sau nu obiectul protecției prin brevet. Dacă acest produs ar fi fost înregistrat de către pârâtă ca brevet nu s-ar fi pus problema formulării acțiunii în contrafacere, ci eventual de anulare a brevetului.

Pe de altă parte, la evaluarea concluziilor rapoartelor de expertiză instanța de apel trebuie să țină cont de competențele fiecărui expert în funcție de specializare, coroborat cu faptul că, potrivit art. 201 C. proc. civ., expertizele sunt dispuse pentru lămurirea unor împrejurări de fapt și că este de competența instanței să stabilească încadrarea acestor împrejurări de fapt în prevederile legii.

În consecință, sub acest aspect, situația de fapt nu a fost pe deplin lămurită, fiind aplicabile prevederile art. 314 C. proc. civ. interpretate per a contraria, coroborate cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În ceea ce privește critica prin care se susține faptul că, obiectul revendicărilor brevetului nefiind un procedeu, sarcina probei încălcării brevetului revenea reclamantei, astfel că instanța de apel ar fi încălcat dispozițiile art. 58 din Legea nr. 64/1991, art. 31 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 64/1991 și art. 13 din Hotărârea nr. 547/2008 privind aprobarea Regulamentului de aprobare a Legii nr. 64/1991, instanța de apel nu a reținut că pârâta ar fi avut sarcina probei în stabilirea faptului că metoda utilizată pentru obținerea instalației în cauza ar fi diferită de metoda brevetată, ci s-a bazat în argumentarea soluției pe probele administrate în cauză în fața primei instanțe.

Considerentul reținut de către instanța de apel pentru neanalizarea unor motive, și anume că prima instanța nu ar fi fost învestită cu astfel de cereri nu este conform datelor care rezultă din dosar, întrucât, prin acțiune, pe lângă capetele de cerere reținute de către instanța de apei, reclamantul a mai solicitat și încetarea imediat a producerii, comercializării și/sau utilizării în activitate, sub orice formă și indiferent în ce stadiu se află, a oricăror produse care încalcă Brevetul de invenție nr. 120594, "Metoda și instalație de creștere a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei în LEA - MT", sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 10.000 RON/zi de întârziere, capăt de cerere care a fost, de altfel, admis de către prima instanță de fond.

Procedând la rejudecarea cauzei, instanța de apel a reținut următoarele:

în motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta este titulara brevetului de invenție nr. x al cărei obiect constă atât în instalația propriu-zisă, cât și în metoda care stă la baza proiectării și instalării acesteia, iar pârâta apelantă produce după metoda brevetată, sub denumirea "Celulă de măsurare aeriană 24 Kv în varianta 2TT + 2 TC sau 3TT + 3 TC, un produs care încalcă dreptul său de proprietate stabilit prin brevetul menționat.

Acțiunea are o natură juridică complexă, atât a unei acțiuni în contrafacere, cât și a unei acțiuni în despăgubire, fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 64/1991, republicate, cât și pe dispozițiile art. 998-999 C. civ., cerându-se a fi întrunite, pentru admitere, condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite care să poată fi calificată drept o faptă de contrafacere, a unui prejudiciu produs titularului dreptului de proprietate industrială, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu și a vinovăției pârâtei.

În ceea ce privește fapta ilicită, reclamanta - intimată o arată ca fiind producerea după metoda pe care a brevetat-o, a unui produs care încalcă dreptul său de proprietate industrială.

Raportat însă la probatoriul administrat în cauză, această faptă nu există, întrucât produsul nu încalcă obiectul protecției prin brevet, pe cale de consecință nefiind întrunite nici celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale și nici condițiile prevăzute de normele speciale de drept incidente, cu referire strictă la brevetul de invenție - art. 32 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 64/1991 potrivit căruia "(1) Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată. (2) Este interzisă efectuarea Iară consimțământul titularului a următoarelor acte: a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs; b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu. (3) întinderea protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinata de conținutul revendicărilor. Totodată, descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor."

Față de actele și lucrările dosarului, coroborate cu concluziile experților de specialitate desemnați în cauză, rezultă că produsele livrate de pârâtă sunt diferite ca documentație și ca execuție de produsul cuprins în brevetul de invenție deținut de reclamantă.

Cum pentru constatarea contrafacerii invenției este esențială verificarea identității dintre obiectul unui brevet și actele de contrafacere reclamate în contra pârâtei, simpla similaritate între acestea nu este suficientă, astfel încât instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea, între cele două existând o serie de deosebiri evidențiate prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză, coroborat cu brevetul de invenție și Cartea tehnică a Celulei Aeriene de Măsură.

Astfel, expertul specialist în domeniul proprietății intelectuale a concluzionat că față de revendicări, descriere și desene, metoda și instalația de creștere a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei, în linii electrice aeriene, de medie tensiune protejate de S.C. B. S.A. prin brevetul x, metoda și instalația prezentate în cadrul licitației din Caietul de sarcini de achiziție al S.C. D. S.A. și constatările pe teren, produsele pârâtei nu încorporează soluția tehnică pentru care s-a acordat brevetul și nu aduce atingere drepturilor titularului, subliniate în cele ce urmează.

Cele două metode de creștere a gradului de siguranță la instalațiile de măsurare a energiei active și reactive, în liniile electrice de medie tensiune, sunt diferite; B. are poziționată CEP în zona de joasă tensiune și citirea se poate face direct de la nivelul solului (cea. 150 cm), în timp ce A. montează EPS în zona de medie tensiune (cea. 600 cm) unde citirea se face la distanță cu mijloace de citire electronice; instalația A. este prevăzută cu un sistem anticățărare pentru protecția EPS.

Consolele (ansamblul de fixare) pentru montajul echipamentelor electrice au construcții diferite, cât și sisteme de montaj diferit pe stâlp.

Distribuitoarele D sunt amplasate pe console diferite, B. pe consola de susținere a aliniamentului, iar A. pe consola echipamentelor electrice de medie tensiune.

De asemenea, expertul specialist în domeniul electrotehnică a concluzionat că între cele două produse există deosebiri, detaliate în cele ce urmează.

S.C. B. S.A. Câmpina prevede cabluri de semnal de Joasă Tensiune de racord între transformatoarele de curent/tensiune și cutia de măsură de tip CSYY LLXL sau CSYY 11x1,5 în opoziție cu S.C. A. S.R.L. care folosește cabluri RVK 2x2,5 destinate circuitelor de forță.

S.C. B. S.A. Câmpina a folosit cutia de măsură din confecție metalică tipizată cu grad ridicat de protecție, IP54, în schimb S.C. A. S.R.L. prevede o cutie de măsură tipizată din material compozit PAFS cu grad mai scăzut de protecție, 1P 43.

Amplasarea cutiei de măsură este realizată diferit de cele două firme, S.C. B. S.A. Câmpina având prevăzută amplasarea în zone de siguranță permisă de normativele PE 110 și PE 119 care sunt în vigoare la o înălțime neprecizată, iar S.C. A. S.R.L. are prevăzută în proiectul de execuție amplasarea cutiei de măsură la distanța de 2310 ram față de baza consolei și înălțimea de 5.810 mm față de pământ.

SC A. S.R.L. prevede și un dispozitiv anticățărare cu posibilitatea citirilor de a se face în exclusivitate prin sisteme de transmisie GSM.

Descărcătoarele de Medie Tensiune (MT) sunt amplasate diferit, La S.C. B. S.A. Câmpina sunt amplasate la nivelul liniei electrice, iar la S.C. A. S.R.L. sunt amplasate pe platforma metalică cu transformatoarele de măsură.

Consolele metalice sunt confecționate diferit, S.C. B. S.A. Câmpina având console metalice cu sistem cu inel brățară de prindere amplasată relativ simetric față de axa stâlpului, în vreme ce S.C. A. S.R.L. are în documentație o platformă metalică în console montată excentric față de axa stâlpului.

Siguranțele de Medie Tensiune cu elemente fuzibile la S.C. B. S.A. Câmpina specifică existența, după caz, a acestor dispozitive de protecție/semnalizare, iar S.C. A. S.R.L. nu folosește siguranțe de protecție.

Cele două sisteme de ridicare a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei active și reactive în liniile electrice de medie tensiune sunt total diferite.

SC A. S.R.L. nu încalcă prevederile revendicărilor 1 și 2 din brevetul "Metodă și instalație de creștere a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei în linii electrice aeriene de medie tensiune" nr. x.

Figurile 4, 5, 6 și 7 pun în evidență că produsele livrate de S.C. A. S.R.L. către S.C. D. S.A. sunt diferite ca documentație și ca execuție față de produsul cuprins în brevetul de invenție al S.C. B. S.A. Câmpina.

În acest context probator, instanța de apel a reținut că susținerile reclamantei - intimate sunt lipsite de orice suport, aceasta nereușind să facă în cauză dovada îndeplinirii condițiilor necesare pentru admiterea acțiunii în contrafacere formulate, cu atât mai mult cu cât urmare soluționării obiecțiunilor formulate la cele două rapoarte de expertiză, experții desemnați și-au menținut punctele de vedere, argumentat, în sensul inexistenței unei identități între cele două produse.

Reținând culpa procesuală a intimatei, Curtea a obligat-o pe aceasta la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 14.854,50 RON, reprezentând onorarii experți și avocat.

Împotriva deciziei de apel a declarat recurs reclamanta S.C. B. S.A. prin administrator special E. sub supravegherea administratorului judiciar C., invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ.* și criticând-o pentru următoarele motive:

Au fost admise obiecțiunile pe care le-a formulat împotriva raportului de expertiză electrotehnică (obiecțiuni pe care le detaliază în cererea de recurs) și s-a dispus refacerea acestuia, însă expertul nu a depus un raport refăcut, ci același raport repaginat sub forma unui răspuns la obiecțiuni, lucru învederat Instanței de apel prin noile obiecțiuni formulate (noi obiecțiuni pe care le detaliază în cererea de recurs).

Fără a detalia motivele care i-au format convingerea ca expertul a refăcut raportul de expertiză și a răspuns tuturor obiecțiunilor încuviințate, instanța de apei a procedat la judecarea cauzei și la pronunțarea unei decizii în baza unor probatorii incomplete, cu o motivare care conține aspectele criticate din expertize și pe care instanța a solicitat experților să le refacă.

Probleme similare se regăsesc și în cazul considerentelor pe care instanța de apel le reține în motivarea deciziei, în ceea ce privește raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea proprietate intelectuală.

Instanța reține în motivarea deciziei sale aspecte din expertiza asupra cărora a încuviințat obiecțiunile pe care le-au formulat și, ulterior, tară o motivare suficientă, a acceptat raportul de expertiză, tară ca obiecțiunile să fi fost adresate.

Astfel, au arătat cu privire la expertiză un set de elemente neconforme realității (detaliate în susținerea criticii), iar instanța de apei, deși le-a încuviințat ca obiecțiuni, a trecut peste propriile dispoziții și a înțeles să le înglobeze în motivarea deciziei de apel.

Concluzia firească este că produsul pârâtei utilizează metoda conform revendicării 1 din brevetul proprietatea reclamantei, iar afirmația în sensul că sunt doua metode diferite este neadevărată pentru că are la baza premize neadevărate.

Expertizele nu au în vedere nici măcar elementele minime obiective din punct de vedere tehnic pentru a putea concluziona că nu există o încălcare a brevetului de invenție și nu analizează nimic relevant cu privire la problemele deduse judecății.

Motivarea instanței de fond constă într-o preluare și sumarizare a concluziilor celor doi experți, concluzii care au însă au tăcut obiectul unor obiecțiuni încuviințate și cu privire la care experții nu au răspuns.

Deși reține în motivarea sa faptul că acțiunea vizează încălcarea brevetului, care are ca obiect atât instalația propriu zisă cât și metoda care stă la baza proiectării și instalării acesteia, instanța omite să vizeze în întreg materialul probator administrat în cauză cât și în motivarea sa problema încălcării brevetului de invenție sub aspectul metodei.

Analizând decizia de apel în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, în considerarea argumentelor ce succed:

Criticile de recurs se circumscriu, în parte, dispozițiilor art. 304 pct. 5 și 7 C. proc. civ., fiind înlăturată astfel excepția nulității, tară a se încadra și în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., invocate în susținerea cererii.

Criticile formulate de către recurenta reclamantă nu conțin elemente care să se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., care poate interveni în cazul în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Recurenta reclamantă susține și că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, critică susceptibilă a fi discutată din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., punând în discuție însă aspecte ce țin de temeinicia deciziei, de modul de apreciere de către instanța de apel a răspunsurilor la obiecțiunile formulate la rapoartele de expertiză, respectiv a materialului probatoriu - a căror analiză nu poate fi tăcută de instanța de recurs, date fiind limitele de judecată în fața acesteia, reglementate de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Din perspectiva dispozițiilor art. 6 parag. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului coroborate cu art. 304 pct. 5 C. proc. civ., instanța de apel a arătat motivele pentru care a respins cererile de refacere/de noi obiecțiuni ale rapoartelor de expertiză, reținând că: prin raportul de expertiză proprietate intelectuală s-a răspuns la obiecțiuni, modalitatea în care s-a răspuns urmând a fi apreciată în raport cu întregul material probatoriu administrat în cauză, inclusiv celălalt raport de expertiză, expertul nedepășindu-și atribuțiile și deținând competența necesară în întocmirea raportului de expertiză; expertul în specialitatea electrotehnică a răspuns obiecțiunilor intimatei, precizând că își menține concluziile formulate, raportându-se și la răspunsul OSIM, existând suficiente elemente pentru o analiză obiectivă a conținutului raportului de expertiză (filele nr. 14-15 dos. apel, vol. II).

În motivarea deciziei de apel au fost arătate argumentele care au format convingerea instanței și care susțin soluția pronunțată în cauză, ceea ce face sa nu se poată reține dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. - ipoteza invocată, în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind reglementată de norma procedurală menționată.

Această motivare este susținută pe concluziile rapoartelor de expertiză care sunt întocmite de specialiști în materie, legiuitorul permițând instanței sa cunoască părerea unor specialiști atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt consideră necesar acest lucru, potrivit art. 201 alin. (1) C. proc. civ., coroborate, reține instanța de apel, cu brevetul de invenție și Cartea tehnică a Celulei Aeriene de Măsură. Competența instanței este de a stabili încadrarea acestor împrejurări de fapt în prevederile legii, cum s-a subliniat și în Decizia anterioară de recurs.

Contrar celor susținute în cadrul recursului, a fost respectat cadrul procesual al cauzei cu care instanța a fost sesizată, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 coroborate cu ale art. 129 C. proc. civ., întrucât, făcând referire la probele avute în vedere, instanța de apel a reținut în motivarea deciziei că față de revendicări, descriere și desene, metoda și instalația de creștere a gradului de siguranță în instalațiile de măsurare a energiei, în linii electrice aeriene, de medie tensiune protejate de S.C. B. S.A. prin brevetul x, metoda și instalația prezentate în cadrul licitației din Caietul de sarcini de achiziție al S.C. D. S.A. și constatările pe teren, produsele în discuție nu încorporează soluția tehnică pentru care s-a acordat brevetul și nu aduce atingere drepturilor titularului, respectiv că produsele livrate de S.C. A. S.R.L. către S.C. D. S.A. sunt diferite ca documentație și ca execuție față de produsul cuprins in brevetul de invenție al S.C. B. S.A. Câmpina - instanța concluzionând ca S.C. A. S.R.L. nu încalcă revendicările 1 și 2 din brevet, iar produsele livrate de aceasta sunt diferite ca documentație și ca execuție cu produsul din brevetul de invenție.

Prin urmare, constatând că nu sunt fondate motivele de recurs invocate, în limitele în care acestea au putut fi primite de instanța de recurs, din perspectiva art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte urmează sa facă aplicarea art. 312 alin. (1) din același Cod și sa dispună în consecință.

În conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., va fi obligată recurenta reclamantă S.C. B. S.A. la plata sumei de 3.332 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata pârâtă S.C. A. S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă S.C. A. S.A.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. B. S.A. prin administrator special E. sub supravegherea administratorului judiciar C. împotriva Deciziei civile nr. 200 din data de 25 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2012.

Obligă pe recurenta-reclamantă S.C. B. S.A. la plata sumei de 3.332 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă S.C. A. S.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.09.2018.