ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 544/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată

la data de 3 octombrie 2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, G.V.G., a formulat, în temeiul art. 29

alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, în contradictoriu cu intimatul C.S.M.

contestație împotriva Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M.,

prin care s-a aprobat organizarea prin intermediul Institutului Național al Magistraturii,

în perioada 21 septembrie-12 decembrie 2012, a concursului sau examenului pentru

numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor la curțile de apel,

tribunale, judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea.

Contestatorul solicită

instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea parțială a hotărârii

atacate în ceea ce privește declararea ca vacant și socaterea la concurs a postului

de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și, pe cale de consecință,

scoaterea din lista posturilor vacante publicate pentru concursul sau examenul pentru

numirea în funcții de conducere a judecătorilor șiprocurorilor la curțile de apel,

tribunale, judecătorii, precum și la parchete de pe lângă acestea organizat în perioada

21 septembrie-12 decembrie 2012 a postului de prim-procuror al Parchetului de pe

lângă Tribunalul Bihor.

În esență, recurentul

arată că, la data de 6 iunie 2012, secția pentru procurori a C.S.M., în temeiul

art. 49

1

alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/52004, republicată, a

dispus suspendarea sa din funcția de conducere de prim-procuror până la soluționarea

definitivă a procedurii disciplinare declanșate împotriva sa, însă postul respectiv

nu trebuia să fie scos la concurs, deoarece, prin Hotărârea nr. 512 din 07

iunie 2012, Plenul C.S.M. a hotărât că postul de conducere ocupat de magistratul

suspendat nu poate fi scos la concursul sau examenul de numire în funcții de conducere.

de intimatul C.S.M.

Intimatul C.S.M. a depus

întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând,

printre altele că, prin Hotărârea nr. 7P din 18 iulie 2012, secția pentru procurori

a C.S.M. a aplicat procurorului G.V.G. sancțiunea excluderii din magistratură, iar,

pe cale de consecință, prin Hotărârea nr. 314 din 18 iulie 2012, secția pentru procurori

a C.S.M. a dispus revocarea procurorului G.V.G. din funcția de prim-procuror al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, această ultimă hotărâre nefiind contestată

de către procuror, astfel că postul de conducere a fost scos la concurs.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând cauza, în raport

cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată

următoarele:

de drept relevante

Prin cererea de chemare

în judecată, recurentul G.V.G. a formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea

nr. 317/2004, republicată, în contradictoriu cu intimatul C.S.M. contestație împotriva

Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., solicitând instanței

ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea parțială a hotărârii atacate

în ceea ce privește declararea ca vacant și socaterea la concurs a postului de prim-procuror

al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și, pe cale de consecință, scoaterea

din lista posturilor vacante publicate pentru concursul sau examenul de numire în

funcții de conducere, organizat în perioada 21 septembrie-12 decembrie 2012, a postului

respectiv.

Înainte de a proceda la

analiza în fond a criticilor formulate de recurent cu privire la hotărârea contestată,

Înalta Curte constată că recursul declarat de G.V.G. este lipsit de interes pentru

considerentele arătate în continuare.

În dreptul procesual civil,

interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de

cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale

ce intră în conținutul acesteia, iar interesul trebuie să fie legitim, juridic,

născut și actual, personal și direct. Acțiunea în contencios administrativ, categorie

căreia i se circumscrie și contestația formulată în temeiul art. 29 alin. (7) din

Legea nr. 317/2004, republicată, nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile

art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată

că folosul practic urmărit de către recurent prin promovarea contestației rezidă

în prezervarea postului de conducere de prim-procuror al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Bihor, prin eliminarea acestui post de conducere de la concursul a cărui

organizare a fost aprobată prin Hotărârea nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului

C.S.M., post din care fusese suspendat la data de 6 iunie 2012 de către secția pentru

procurori a C.S.M., în temeiul art. 49

1

alin. (1) teza întâi din Legea

nr. 317/52004, republicată, până la soluționarea definitivă a procedurii disciplinare

declanșate împotriva sa.

Suplimentar față de motivele

invocate de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte constată că, prin decizia

nr. 3 din 14 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 6430/1/2012, Înalta Curte

de Casație și Justiție, completul de 5 judecători a respins, ca nefondat, recursul

declarat de G.V.G. împotriva Hotărârii nr. 7P din 18 iulie 2012 a secției pentru

procurori a C.S.M., prin care a fost aplicată procurorului sancțiunea excluderii

din magistratură.

Astfel fiind, întrucât

recurentul a fost exclus din magistratură și nu mai deține funcția de execuție de

procuror, nu justifică un interes legitim, juridic, născut și actual de a obține,

pe calea prezentei contestații, anularea parțială a Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie

2012 a Plenului C.S.M. în scopul prezervării postului de conducere de prim-procuror

al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

adoptate în recurs

Având în vedere considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul

declarat de G.V.G., ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de G.V.G. împotriva

Hotărârii nr. 790 din 18 septembrie 2012 a Plenului C.S.M., ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie

2013.