ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 981/2018
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 981/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra contestației penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 259/F din data de 123 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I penală, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.
S-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialității.
S-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, de la data de 12.12.2018 până la data de 10.01.2019,inclusiv.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore,de la data de 11.12.2018 la data de 12.12.2018.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 12.12.2018, pe rolul Curții de Apel București, secția I Penală a fost înregistrată sub nr. x, cererea de extrădare formulată de autoritățile americane privind pe numitul A., de cetățenie română.
La cererea de extrădare au fost anexate documente prevăzute de art. 8 din Tratatul bilateral:
- declarația dată sub jurământ de numita B., procuror al Statelor Unite în Districtul de Est al statului Kentucky, în sprijinul cererii de extrădare;
- rechizitoriul nr. 5:18 x înregistrat la 05.07.2018 la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Est al Statului Kentucky;
- mandatul de arestare emis la 05.07.2018 de Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Est al Statului Kentucky;
- copia dispozițiilor legale aplicabile;
- declarația dată sub jurământ de agentul special C. în sprijinul cererii de extrădare;
- fotografii ale persoanei extrădabile.
Analizând actele și lucrările dosarului, în conformitate cu dispozițiile art. 42 și urm. din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea a constatat următoarele:
Autoritățile americane solicită extrădarea persoanei extrădabile A. pentru a fi judecat în Statele Unite ale Americii pentru acuzații legate de apartenența la o organizație coruptă, conspirație la comiterea fraudei prin cablu și conspirație la spălare de bani.
Persoana extrădabilă A. este trimis în judecată printr-un rechizitoriu penal în dosarul cu numărul x, înregistrat pe data de 5 iulie 2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, prin care este inculpat pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
Cap de acuzare 1: conspirație la comiterea unor infracțiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizații corupte și influențate de activități de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite. Secțiunile 1962(d), faptă pedepsită cu închisoare până la 20 de ani;
Cap de acuzare 8: conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite. Secțiunea 1349, faptă pedepsită cu închisoare până la 20 de ani; și Cap de acuzare 9: conspirație la spălare de bani, cu încălcarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956(h). iaplă. pedepsită cu închisoare până la 20 de ani.
În baza infracțiunilor din rechizitoriu, în data de 5 iulie 2018, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat pentru arestarea lui A., mandat de arestare ce rămâne valabil.
In fapt, s-a reținut,în esență, că, în perioada 2015-2018, persoana extrădabilă A., împreună cu alte persoane puse sub acuzare de autoritățile americane, au participat la o schemă de fraudare a unor victime din Statele Unite ale Americii prin executarea unei fraude cu licitații Online și operațiuni de spălare de bani prin Rețeaua D.. Rețeaua D. s-a folosit de licitațiile online și site-uri de vânzare cu amănuntul, precum E. și F. pentru a da anunțuri false pentru articole de lux cum ar fi vehicule. Rețeaua a convins victimele să trimită bani pentru bunurile anunțate, prin metode convingătoare. Membrii rețelei s-au folosit, de asemenea, de facturi care conțineau mărci comerciale contrafăcute ale licitațiilor online oficiale, facturi care conțineau indicații pentru victime despre modul de efectuare al plății și le inspirau siguranță. Plățile din partea persoanelor vătămate se efectuau deseori sub formă de carduri preplătite reîncărcabile, carduri de debit preplătite și carduri cadou de diferite tipuri, mandate poștale efectuate în Statele Unite ale Americii, cecuri bancare garantate de bancă, transferuri de plată prin G. și H., depozite și trasnferuri bancare. Ulterior, membrii rețelei au colaborat și la spălarea veniturilor obținute din licitațiile frauduloase pe internet, prin schimbarea plăților efectuate de către victime în monede bitcoin în SUA, transferarea de bitcoin în Europa de Est și, în cele din urmă, schimbarea monedelor bitcoin înapoi în monede naționale. Persoana extrădabilă a acționat ca manager de nivel mediu în cadrul rețelei de licitații frauduloase pe internet.
În urma controlului de regularitate internațională, efectuat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală republicată s-a constatat că:
1.persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie română;
2.între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009;
3.extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008;
4.la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română (traducerea a fost efectuată de autoritățile americane);
5.nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
La termenul de judecată din data de 12.12.2018 a fost audiată persoana extrădabilă A. care a declarat că nu are obiecțiuni cu privire la identitate,fiind persoana menționată în documentele înaintate de autoritățile americane,precizând că nu își dă consimțământul să fie extrădată și că dorește să beneficieze de regula specialității.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, în limitele impuse de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, conform cu care curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării, Curtea a constatat îndeplinite condițiile extrădării.
Infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile A., astfel cum au fost expuse în cuprinsul actului de sesizare a instanței au corespondent în legislația română.,respectiv în dispozițiile art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) și (2) din C. pen. (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos) și art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată(spălare de bani).
De asemenea, din documentele transmise de statul solicitant rezultă că infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabilă A. sunt pedepsite de legile din Statele Unite prin privarea de libertate pe o perioadă mai mare de un an și sunt cuprinse în Articolul 2 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii ratificat prin Legea nr. 111/2008,iar termenul de prescripție american aplicabil nu împiedică urmărirea penală a acesteia pentru faptele pentru care se solicită extrădarea.
Totodată, Curtea a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării,expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind identificat niciun alt motiv de refuz opțional al extrădării.
Contrar criticilor aduse de apărătorul ales al persoanei extrădabile A., că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare,Curtea a constatat că extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie judecată pentru faptele pentru care a fost urmărită și pentru care s-a emis un mandat de arestare și nu se poate susține că autoritățile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.
Ca atare, pentru considerentele arătate,Curtea, constatând că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale extrădării prevăzute de art. 24, 26 și art. 36 din Legea nr. 302/2004 rep., art. 2 și art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii,în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008,a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat contestație persoana extrădabilă A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, Completul 13 drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București - secției I Penală (așa cum rezultă clar din actele dosarului și din fișa ECRIS) învestit cu soluționarea prezentei cauze, este un complet nelegal constituit din punct de vedere funcțional. Judecătorul indicat de către prevederile legii speciale este de fapt judecătorul fondului cauzei pentru că, pe de o parte, nu este precizat în mod expres că ar trebui să fie un judecător de drepturi și libertăți, iar, pe de altă parte, cauza a ajuns pe fondul ei, iar în dreptul român, pe fondul cauzei, cauza se judecă doar de judecătorul de fond, nu de către judecătorul de drepturi și libertăți.
A mai arătat că persoana extrădabilă nu a avut parte de un proces echitabil la instanța de fond, fiind încălcate prevederile art. 49 din Legea nr. 302/2004 cu privire la opoziția la extrădare, procedură pe care clientul său a optat să o urmeze. Practic, persoanei extrădabile nu i-au fost aduse la cunoștință prevederile legii speciale, nu a fost întrebată dacă înțelege să se folosească de vreo probă în cauză sau dacă solicită să prezinte statului solicitant probe suplimentare pentru a putea aprecia dacă extrădarea se impune sau nu.
Pe fondul cauzei, a susținut că în statul în care ar putea fi extrădat contestatorul persoană extrădabilă nu a beneficiat până acum de dreptul la un proces echitabil pentru că nu a fost citat în cauză, nu a avut cunoștință că se efectuează vreun act de urmărire penală, nu i-a fost adus la cunoștință că poate fi reprezentat de un avocat.
În subsidiar, în situația în care se va aprecia că nu se impune punerea în libertate a contestatorului persoană extrădabilă A. și arestarea provizorie trebuie să continue, a solicitat trimiterea cauzei la un judecător competent funcțional, care să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 302/2004.
Examinând contestația formulată, în raport, cu motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.
De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.
Art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
În prezenta cauză, prin cererea înregistrată pe rolului Curții de Apel București, autoritățile judiciare americane au solicitat extrădarea persoanei extrădabile A. pentru a fi judecat în Statele Unite ale Americii pentru acuzații legate de apartenența la o organizație coruptă, conspirație la comiterea fraudei prin cablu și conspirație la spălare de bani.
Persoana extrădabilă A. a fost trimisă în judecată printr-un rechizitoriu penal în dosarul cu numărul x, înregistrat pe data de 5 iulie 2018 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, prin care este inculpat pentru comiterea infracțiunilor: conspirație la comiterea unor infracțiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizații corupte și influențate de activități de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite. Secțiunile 1962(d), faptă pedepsită cu închisoare până la 20 de ani; conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite. Secțiunea 1349, faptă pedepsită cu închisoare până la 20 de ani și conspirație la spălare de bani, cu încălcarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956(h). iaplă. pedepsită cu închisoare până la 20 de ani.
În baza infracțiunilor din rechizitoriu, în data de 5 iulie 2018, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat pentru arestarea lui A., mandat de arestare ce rămâne valabil.
In fapt, s-a reținut, în esență, că, în perioada 2015 - 2018, persoana extrădabilă A., împreună cu alte persoane puse sub acuzare de autoritățile americane, au participat la o schemă de fraudare a unor victime din Statele Unite ale Americii prin executarea unei fraude cu licitații Online și operațiuni de spălare de bani prin Rețeaua D.. Rețeaua D. s-a folosit de licitațiile online și site-uri de vânzare cu amănuntul, precum E. și F. pentru a da anunțuri false pentru articole de lux cum ar fi vehicule. Rețeaua a convins victimele să trimită bani pentru bunurile anunțate, prin metode convingătoare. Membrii rețelei s-au folosit, de asemenea, de facturi care conțineau mărci comerciale contrafăcute ale licitațiilor online oficiale, facturi care conțineau indicații pentru victime despre modul de efectuare al plății și le inspirau siguranță. Plățile din partea persoanelor vătămate se efectuau deseori sub formă de carduri preplătite reîncărcabile, carduri de debit preplătite și carduri cadou de diferite tipuri, mandate poștale efectuate în Statele Unite ale Americii, cecuri bancare garantate de bancă, transferuri de plată prin G. și H., depozite și trasnferuri bancare. Ulterior, membrii rețelei au colaborat și la spălarea veniturilor obținute din licitațiile frauduloase pe internet, prin schimbarea plăților efectuate de către victime în monede bitcoin în SUA, transferarea de bitcoin în Europa de Est și, în cele din urmă, schimbarea monedelor bitcoin înapoi în monede naționale. Persoana extrădabilă a acționat ca manager de nivel mediu în cadrul rețelei de licitații frauduloase pe internet.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de extrădare prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008 și nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
Înalta Curte mai constată că infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legislația română, respectiv în dispozițiile art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) și (2) din C. pen. (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos) și art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată (spălare de bani), fiind pedepsite, atât în statul solicitant, cât și în statul solicitat cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.
Totodată, se constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, și niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 - 7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008
Astfel, faptele de care este acuzat numitul I. nu reprezintă infracțiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.
Prin criticile formulate, persoana extrădabilă a susținut că hotărârea de extrădare a fost soluționată de către un complet de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, care nu avea competența să judece, în raport, cu dispozițiile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, în condițiile în care, în dreptul român, pe fondul cauzei, cauza se judecă doar de judecătorul de fond, nu de către judecătorul de drepturi și libertăți.
A mai arătat că persoana extrădabilă nu a avut parte de un proces echitabil la instanța de fond, fiind încălcate prevederile art. 49 din Legea nr. 302/2004 cu privire la opoziția la extrădare. Practic, persoanei extrădabile nu i-au fost aduse la cunoștință prevederile legii speciale, nu a fost întrebată dacă înțelege să se folosească de vreo probă în cauză sau dacă solicită să prezinte statului solicitant probe suplimentare pentru a putea aprecia dacă extrădarea se impune sau nu.
A mai susținut că în statul în care ar putea fi extrădat contestatorul persoană extrădabilă nu a beneficiat până acum de dreptul la un proces echitabil pentru că nu a fost citat în cauză, nu a avut cunoștință că se efectuează vreun act de urmărire penală, nu i-a fost adus la cunoștință că poate fi reprezentat de un avocat.
Analizând criticile formulate, Înalta Curte constată că cererea de extrădare nu a fost soluționată de un judecător de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, completul de judecată fiind compus dintr-un judecător, astfel cum prevăd expres dispozițiile art. 42 din Legea de cooperare judiciară, nefiind încălcată nicio normă privind compunerea acestuia.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării se soluționează de un complet format dintr-un judecător al secției penale a curții de apel componente, în cuprinsul hotărârii atacate nefiind făcută nicio mențiune în sensul că ar fi fost pronunțată de un judecător de drepturi și libertăți.
Se apreciază că în cauză nu există nicio incompatibilitate a judecătorului care a soluționat cererea de extrădare, indicativul despre care apărarea susține că aparține judecătorului de drepturi și libertăți este de fapt un indicativ folosit la repartizarea dosarelor.
Referitor la celelalte critici, se apreciază că în cauză nu au fost constatate indicii referitoare la nerespectarea caracterului inechitabil al procesului care se va desfășura în statul solicitant față de contestator, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor privind cooperarea judiciară și nu s-au identificat motive de fond pentru ca autoritatea judiciară română să refuze extrădarea în prezenta cauză.
Nu poate fi primită susținerea apărării, în sensul, că persoana extrădabilă A. nu va beneficia de un proces echitabil în Statele Unite ale Americii, atâta vreme cât una din premisele încheierii Tratatului de extrădare se referă la faptul că sistemele de justiție ale celor două părți contractante oferă garanții suficiente, în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil.
Astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță, extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie judecată pentru faptele pentru care a fost urmărită și pentru care s-a emis un mandat de arestare și nu se poate susține că autoritățile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel că, în baza art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 259/F din data de 12 decembrie 2018 a Curții de Apel București, secția I Penală.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 259/F din data de 12 decembrie 2018 a Curții de Apel București, secția I Penală.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 decembrie 2018.