ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 977/2018

Asupra contestației penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 s-a constatat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la extrădare.

S-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A..

S-a dispus extrădarea și predarea către autoritățile din Statele Unite ale Americii a numitului A., față de care a fost emis mandatul de arestare din data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky.

S-a constatat că persoana extrădabilă nu și-a dat acordul pentru extrădare și că înțelege să se prevaleze de regula specialității.

S-a dispus arestarea în vederea predării a numitului A., pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.12.2018 la 10.01.2019 inclusiv.

S-a constatat că persoana extrădată a fost reținută pentru 24 de ore la data de 11.12.2018, ora 21:10.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de apel a reținut următoarele:

La data de 12.12.2018 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a Penală, sub numărul de mai sus, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București referitoare la cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii cu privire la numitul A..

În cuprinsul sesizării, s-a arătat în esență că la data de 05.12.2018, prin adresa nr. x, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (4) rap. la art. 40 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la data de 10 septembrie 2007, cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane privind pe numitul A..

S-a învederat că potrivit acestei solicitări persoana extrădabilă este urmărită pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii pentru infracțiunile de:

- conspirație la comiterea unor infracțiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizații corupte și influențate de activități de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.

S-a mai arătat că la data de 05.07.2018 a fost înregistrat, sub nr. x la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, rechizitoriul prin care numitul A., alături de alte persoane, a fost inculpat pentru comiterea infracțiunilor anterior menționate și că la aceeași dată, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat de arestare pe numele acestuia.

Ministerul Public a precizat că autoritățile judiciare americane au transmis prin intermediul Ministerului Justiției documentele prevăzute de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la data de 10 septembrie 2007, respectiv:

- rechizitoriul nr. x, aflat pe rolul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky;

- mandatul de arestare nr. x emis la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al Statului Kentucky;

- copia dispozițiilor legale aplicabile în cauză;

- declarația sub jurământ a agentului special B.;

- fotografii ale numitului A..

S-a precizat în continuare că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă sunt incriminate și de legea penală română și, de asemenea, că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă ale cererii de extrădare, aspect constatat și de Ministerul Justiției cu ocazia efectuării examenului de regularitate conform art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Raportat la cele arătate, Ministerul Public a solicitat Curții de Apel București să dispună admiterea cererii de extrădare, precum și arestarea provizorie a numitului A. în vederea extrădării.

A fost atașat dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București conținând documentele înaintate de autoritățile americane, precum și actele întocmite de Ministerul Public, conform Legii nr. 302/2004.

La termenul din 12.12.2018, Curtea a procedat la audierea numitului A., care a formulat opoziție la extrădare și a precizat prin apărător că nu solicită acordarea termenului prevăzut de art. 46 și 49 din Legea nr. 302/2004 în vederea formulării în scris a motivelor de opoziție.

S-a arătat, de asemenea, că persoana extrădabilă nu înțelege să renunțe la beneficiul regulii specialității.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

Prin cererea de extrădare ce face obiectul prezentei cauze s-a solicitat extrădarea cetățeanului român A., față de care Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky a emis un mandat de arestare la data de 05.07.2018.

S-a reținut de autoritățile americane că persoana extrădabilă a comis următoarele infracțiuni:

- conspirație la comiterea unor infracțiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizații corupte și influențate de activități de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.

În fapt, s-a reținut în sarcina persoanei extrădabile A. că, împreună cu alte persoane, a fraudat cetățeni ai Statelor Unite ale Americii prin organizarea unor licitații online, procedând ulterior la operațiuni de spălare de bani prin rețeaua C.. Astfel, acesta și ceilalți membri ai rețelei C. postau anunțuri false pe site-uri de vânzări online și cu amănuntul, prin care ofereau spre vânzare articole de lux, cum ar fi autovehicule. Pretinzând că persoana care a postat anunțul de vânzare este într-o situație delicată (ex. decesul unui membru de familie, militar detașat la o altă unitate etc) solicita persoanelor interesate plata, folosind facturi care conțineau mărci comerciale contrafăcute ale licitațiilor online oficiale (ex. D. și E.). Sumele trimise de victime erau utilizate apoi pentru achiziționarea de monedă digitală bitcoin.

S-a reținut că moneda bitcoin era transferată către un alt cont de bitcoin, aparținând altei persoane și apoi era schimbată în monedă obișnuită (RON sau valută)

În urma examenului de regularitate internațională, efectuat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean român, că între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la București la data de 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009, că extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la data de 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, că la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română și că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004.

Curtea a constatat mai întâi că, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Conform art. 1 al Tratatului, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

De asemenea, la art. 2 alin. (1)-(4) al aceluiași Tratat, intitulat "Infracțiuni care dau loc la extrădare", se prevăd următoarele:

(1) O infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. În cazul în care cererea de extrădare are ca obiect executarea de către o persoană condamnată a unei pedepse aplicate pentru o infracțiune care dă loc la extrădare, pedeapsa privativă de libertate rămasă de executat trebuie să fie de cel puțin 4 luni.

(2) De asemenea, pot da loc la extrădare tentativa, asocierea sau participarea la săvârșirea oricăreia dintre infracțiunile menționate la alin. (1).

(3) În sensul prezentului articol, o infracțiune dă loc la extrădare:

a) indiferent dacă legea statelor solicitant și solicitat încadrează sau nu acțiunile ori omisiunile care constituie infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau descriu infracțiunea prin aceeași terminologie;

b) indiferent dacă infracțiunea este sau nu una dintre acelea pentru care legislația federală a Statelor Unite ale Americii prevede dovedirea unor aspecte, precum folosirea transportului interstatal ori folosirea serviciilor poștale sau a altor facilități care afectează comerțul interstatal ori exterior, aceste aspecte fiind doar de natură a stabili competența pentru o instanță federală din Statele Unite ale Americii; și

c) indiferent dacă, în cauzele penale privitoare la impozite și taxe, obligații vamale, controlul operațiunilor valutare, importul sau exportul de mărfuri, legislația statelor solicitant și solicitat prevede ori nu același tip de impozite și taxe, obligații vamale sau controlul operațiunilor valutare, importul ori exportul acelorași tipuri de mărfuri.

(4) Dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea va fi acordată, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții pentru extrădare, în cazul în care legislația statului solicitat permite aplicarea unei pedepse pentru o infracțiune comisă în afara teritoriului său în împrejurări similare.

Totodată, în articolele 4-7 din Tratat sunt menționate situațiile în care extrădarea solicitată de una dintre părți poate fi refuzată, precum și motivele care nu pot justifica respingerea unei cereri de extrădare.

Raportat la articolele menționate din cuprinsul Tratatului, Curtea a constatat că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 4-7 ale acestuia. Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracțiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.

Împrejurarea că persoana extrădabilă ar putea fi judecată în România sub aspectul faptelor de a căror săvârșire este acuzată de autoritățile americane nu poate justifica un refuz al extrădării, acest motiv fiind exclus de dispozițiile art. 5 alin. (2) din Tratat.

Instanța a constatat și că susținerea persoanei extrădabile, în sensul că nu este vinovată de săvârșirea faptelor obiect al acuzației nu poate face obiectul analizei Curții, conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Referitor la situația personală a numitului A., care a afirmat că are probleme de sănătate, Curtea a constatat că acest aspect nu reprezintă un impediment la extrădare, acesta putând primi tratament pentru afecțiunile de care suferă și pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Curtea a reținut în continuare că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) și (2) din C. pen. (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos) și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

Faptele anterior menționate sunt sancționate de legea penală a ambelor părți cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, așadar, îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.

De asemenea, autoritățile americane au atașat cererii de extrădare documentele și informațiile obligatorii prevăzute de art. 8 alin. (2) și (3) din Tratat.

În aceste condiții, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și că motivele de opoziție invocate de persoana solicitată nu sunt întemeiate, Curtea, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 a constatat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la extrădare.

Împotriva hotărârii pronunțate de curtea de apel a formulat contestație persoana extrădabilă, solicitând respingerea cererii de extrădare și judecarea sa în România, având în vedere că faptele reținute în sarcina sa au corespondent în legislația românească.

A solicitat să se aibă în vedere Convenția de la New York din anul 1994 care nu permite detașarea unei persoane față de familia sa, de țara în care s-a născut și cu care are legături, pentru că pedeapsa trebuie să permită ulterior și reinserția socială, iar din punctul său de vedere, nu se justifică în niciun mod condiția urgenței măsurii.

A mai susținut că autoritățile judiciare americane nu i-au adus la cunoștință niciun act de urmărire penală pentru a putea să-și formuleze apărările și să nu ajungă direct în fața unei instanțe de judecată.

Examinând contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.

Art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Conform art. 1 al Tratatului între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii cu privire la numitul A., în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (4) rap. la art. 40 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la data de 10 septembrie 2007.

Potrivit acestei solicitări persoana extrădabilă este urmărită pentru a fi judecată în Statele Unite ale Americii pentru infracțiunile de:

- conspirație la comiterea unor infracțiuni care se încadrează sub "RICO" - Organizații corupte și influențate de activități de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1962(d), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1349 din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani;

- conspirație la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1956 (h), din Codul Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.

La cererea de extrădare, autoritățile judiciare americane au transmis prin intermediul Ministerului Justiției documentele prevăzute de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la data de 10 septembrie 2007, respectiv:

- rechizitoriul nr. x, aflat pe rolul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky;

- mandatul de arestare nr. x emis la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al Statului Kentucky;

- copia dispozițiilor legale aplicabile în cauză;

- declarația sub jurământ a agentului special B.;

- fotografii ale numitului A..

Se reține, că faptele de care este acuzată persoana extrădabilă au corespondent în legea penală română, fiind incriminate de disp. art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat-), art. 249 din C. pen. (fraudă informatică), art. 250 alin. (1) și (2) din C. pen. (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos) și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

Faptele menționate sunt sancționate de legea penală a ambelor părți cu pedepse mai mari de 1 an închisoare, fiind, așadar, îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratat.

Raportat la dispozițiile legale menționate, Înalta Curte constată că în cauză nu există niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4-7 din Tratat.

Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracțiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.

Susținerile persoanei extrădabile, în sensul, că pentru faptele imputate poate fi judecat în România, nu pot fi primite, întrucât în cauză nu există elemente din care să rezulte că faptele de fraudă informatică săvârșite împotriva cetățenilor americani, cu efecte în statul american, investigate de o autoritate judiciară americană, ar fi mai ușor de investigat din nou în România în această fază.

De asemenea,împrejurarea că în cauză nu s-a ținut cont de Convenția de la New York din 1994 ratificată de România, care nu permite detașarea unei persoane față de familia sa, de țara în care s-a născut și cu care are legături, pentru că pedeapsa trebuie să permită ulterior și reinserția socială, ori că autoritățile americane nu i-au adus la cunoștimță niciun act de urmărire penală pentru a-și putea formula apărările nu constituie motive de refuz ale cererii de extrădare. Aceste motive nu sunt incidente în cauză, întrucât extrădarea a fost solicitată în vederea parcurgerii procedurii de stabilire a vinovăției și nu în cea a executării pedepselor.

Prin urmare, nu s-au identificat motive obligatorii sau facultative de refuz al extrădării incidente în cauză.

Astfel, cum s-a mai subliniat, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Conform art. 1 al Tratatului, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală.

Potrivit art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în sumă de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 282/F din data de 12 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 decembrie 2018.