ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 21/2019

Deliberând asupra cererii de revizuire formulată de petentul A., în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 554/PI din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 453, art. 459 alin. (5) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.; împotriva încheierii penale nr. 370/PI/CP/CC din 05 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2016, fiind obligat revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că petentul a formulat calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva unei încheieri prin care s-a soluționat o plângere împotriva unei soluții de clasare formulată în condițiile art. 340 C. proc. pen. astfel încât aceasta este inadmisibilă.

Împotriva sentinței penale nr. 554/PI din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția penală a formulat contestație petentul A.

Examinând contestația formulată de revizuentul A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută atunci când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Atat din continutul prevederilor mentionate, cat și din precizarile facute în alin. (2)-(5) ale aceluiasi articol cu privire la conditiile în care cazurile reglementate la art. 453 alin. (1) din C. proc. pen. constituie motive de revizuire, rezultă că sunt supuse revizuirii numai hotararile judecatoresti prin care s-a solutionat fondul cauzei, adica acele hotarari prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substantial, pronuntandu-se o solutie de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal. În acest sens, este și Decizia nr. 17/19.03.2007 prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii în această materie, în condițiile vechiul C. proc. pen., soluție care însă își păstrează deplina valabilitate și în cadrul actualei legislații.

Înalta Curte reține că prezenta contestație privește sentința prin care s-a soluționat cererea de revizuire formulată de A. împotriva încheierii penale nr. 370/PI/CP/CC din 05 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2016. Prin această sentință s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva încheierii prin care s-a soluționat plângerea formulată împotriva Ordonanței de clasare nr. 10/P/2016 din data de 25.04.2016 emisă de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.

Înalta Curte reamintește că revizuirea se poate solicita numai împotriva unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, aspect ce nu este incident în prezenta cauză.

De asemenea, contestatorului petent nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva sentinței penale nr. 554/PI din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Pentru cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 554/PI din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 554/PI din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 ianuarie 2019.