ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 189/2020

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 2 martie 2020, s-a înregistrat pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței nr. 62 din data de 6 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Prin Sentința penală nr. 62 din data de 6 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței nr. 291 din data de 26 aprilie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2005.

În cererea scrisă, revizuentul a indicat ca temei de drept în baza căreia a formulat cererea, dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., invocând fapte noi, necunoscute de instanță.

Examinând admisibilitatea în principiu a căii de atac declarate, se rețin următoarele:

În cauză, se constată că revizuentul a formulat cerere de revizuire împotriva Sentinței penale nr. 62 din data de 6 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței nr. 291 din data de 26 aprilie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2005.

Prin Sentința nr. 291 din data de 26 aprilie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2005, a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A. împotriva intimaților B., C. și D. și a obligat petentul la plata sumei de 600.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, sentință care este definitivă, împotriva acesteia legea neprevăzând nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 452 alin. (1) din C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.

Din interpretarea dispozițiilor textului mai-sus menționat, rezultă că cererea de revizuire trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, cu privire la acțiunea penală și civilă exercitată în cursul procesului penal împotriva unui inculpat, iar nu o hotărâre pronunțată într-o altă procedură judiciară, precum plângerea împotriva soluțiilor dispuse de procuror.

Or, în cauză, hotărârea a cărei revizuire s-a cerut nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, fiind o hotărâre prin care s-a respins o altă cerere de revizuire formulată de petent și care a avut ca obiect o plângere împotriva soluției dispuse de procuror.

Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, s-a pronunțat prin Decizia nr. 9/06.06.2011 în recurs în interesul legii, arătând că "revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.

Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară".

Pentru considerentele ce preced, constatând că în cauză, revizuentul A. a formulat revizuire împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, instanța va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire împotriva Sentinței penale nr. 62 din data de 6 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga revizuentul la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 62 din 6 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă revizuentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2020.

GGC - GV