ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1887/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 21.05.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. SA a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Economiei (fost Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligată pârâta la următoarele plăți datorate de aceasta, în baza convențiilor anuale încheiate între societatea A. SA și Ministerul Economiei, care au ca principal obiect convenirea și detalierea activităților prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 643 din 12.08.1999, pe relația B. Ucraina: 161.641,17 RON reprezentând cheltuieli de depozitare a 420 de colete ce conțin tehnica de calcul necesară combinatului B. Ucraina (ce reprezintă cca. 40 de tir-uri) cu o valoare de cca. 5 milioane USD proprietatea Statului Român; rata inflației pentru perioada trimestrul III 2017 - trimestrul 1 2018 în sumă de 2.182,15 RON; dobânda conform convenție 1.616,42 RON; obligarea pârâtei la plata obligațiilor ce vor deriva din convențiile anuale care se vor încheia cu reclamanta cu privire la depozitarea tehnicii de calcul pentru combinatul B. Ucraina până la finalizarea activității pe relația B. și totodată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și onorariu avocat.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin Sentința civilă nr. 2869 din 02.10.2018, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

S-a reținut, în esență, că reclamanta a invocat drept temei de drept dispozițiile H.G. nr. 643/1999 și H.G. nr. 290/2001 și că raporturile juridice dintre părți nu sunt specifice dreptului privat, ci dreptului public, atât timp cât drepturile și obligațiile părților s-au născut din emiterea unui act normativ, în regim de putere publică.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 29.20.2018.

La primul termen de judecată Curtea a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 255 din 23 ianuarie 2019 a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei promovate de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei (fost Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri), în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

S-a reținut, în esență, că, raportat la natura convenției din care izvorăsc pretențiile reclamantei, prezentul litigiu este un litigiu civil, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Argumente de fapt și de drept relevante

În cauza de față, sumele pretinse de reclamantă prin cererea de chemare în judecată privesc executarea obligațiilor izvorâte din Convenția încheiată cu pârâtul Ministerul Economiei.

Așa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, convenția nu are natura juridică a unui contract administrativ, așa cum este definit de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci are natura juridică a unei convenții civile, pretinzându-se cheltuielile de depozitare a unor colete ce conțin tehnică de calcul.

Prin urmare, aceste pretenții au la bază un contract de depozit.

Pe de altă parte, în cauză nu se contestă nici un act administrativ tipic sau asimilat, în sensul art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, obiectul acțiunii nefiind circumscris materiei contenciosului administrativ.

Prin urmare, raportat la natura convenției din care izvorăsc pretențiile reclamantei, prezentul litigiu este un litigiu civil.

În ceea ce privește valoarea însumată a pretențiilor, aceasta se situează sub pragul de 200.000 RON, ceea ce ar atrage competența de primă instanță a judecătoriei, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ., însă, trebuie avut în vedere și faptul că, în afară de aceste petite, mai există și un petit având ca obiect obligarea pârâtului la plata obligațiilor ce vor deriva din convențiile anuale care se vor încheia cu reclamanta cu privire la depozitarea tehnicii de calcul pentru combinatul B. Ucraina până la finalizarea activității pe relația B., acesta fiind neevaluabil în bani.

Prin urmare, raportat și la acest petit, având în vedere prevederile art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., competența în primă instanță în judecarea acestei cereri revine secției civile a tribunalului.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV