ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1271/2013

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 42 din 15 octombrie

2012, Tribunalul Brăila, în baza art. 403 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen. a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul I.C.

împotriva Sentinței penale nr. 167 din 16 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul

Brăila în Dosarul nr. 2076/2000, definitivă prin Decizia nr. 254/A din 30 mai

2002 a Curții de Apel Galați.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 167 din 16 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr.

2076/2000, definitivă prin Decizia nr. 254/A din 30 mai 2002 a Curții de Apel

Galați, s-a dispus condamnarea inculpatului I.C. la pedeapsa de 3 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (1) C. pen. raportat

la art. 290 alin. (1) C. pen., în baza art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) C. pen.,

condamnatul având de executat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare sporită

cu 2 luni închisoare. Totodată, s-a dispus confiscarea sumelor de 45.000.000

ROL și 300 mărci germane, în baza art. 256 alin. (2) C. pen. și art. 118 lit.

d) C. pen.

În fapt, s-a reținut

că în perioada iulie - septembrie 1999, a pretins și primit în mod repetat,

sumele de 45.000.000 ROL de la martorul M.G., 300 mărci germane de la P.D.,

prin intermediul colaboratorului său S.D.E., precum și a cantității de 2.000 I

motorină în valoare de 12.229.656 ROL aparținând SC „R. LTD" Galați, în

scopul de a interveni pe lângă conducerea sucursalei P. Brăila în vederea

obținerii aprobărilor pentru livrarea unor cantități mari de motorină,

folosindu-se de influența pe care o avea în calitate de lider sindical.

S-a mai reținut că la

data de 23 iulie 1999, cu intenție directă a determinat pe martorii V.A. și

P.C. să completeze și să semneze Avizul de însoțire a mărfii nr. 0117149 cu

date nereale, în scopul însușirii cantității de 2.000 litri de motorină.

Hotărârea a cărei

revizuire se solicită a rămas definitivă prin retragerea apelului inculpatului

I.C., conform Deciziei penale nr. 254 din 30 mai 2002 a Curții de Apel Galați.

În cererea formulată,

revizuentul a solicitat revizuirea cauzei în temeiul art. 394 lit. a), b), c),

d) C. proc. pen., susținând că nici un complet de judecată nu a ținut cont de

probele administrate, respectiv declarațiile martorilor care au relatat aspecte

nereale; că lucrătorul de poliție care a efectuat cercetările, căpitanul G.D.,

care a efectuat acte de cercetare în cauză a „inventat" Procesul-verbal

nr. 1325 din 23 martie 2000 și i-a determinat pe martorii M.C., P.D. și S.D.E.

să declare în mod nereal în sprijinul acuzării; că procurorul F.O. care a

dispus trimiterea în judecată a încălcat normele legale, fiind vinovat de

infracțiunea de abuz în serviciu, conform art. 246 C. pen.; că același procuror

i-a respins în mod nelegal unele cereri în cursul urmăririi penale și s-a

pronunțat ca procuror de ședință asupra măsurii arestării preventive; că

instanțele Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați, care au desfășurat

activitatea de cercetare judecătorească și s-au pronunțat cu privire la măsura

preventivă, au emis hotărâri nelegale.; că toate instanțele de judecată care au

judecat Dosarele nr. 2075/2000, 2076/2000, 652/2000, 875/2001, 3696/2002 și

659/2002, au încălcat flagrant legea penală și cea procesual penală.

Prima instanță a

reținut că, potrivit art. 394 C. proc. pen. revizuirea poate fi cerută atunci

când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de

instanță la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a

săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se

cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire ce

cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecată, procurorul

ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în

legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; e) când două sau mai multe

hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Analizând motivele

invocate în cererea de revizuire, prima instanță a constatat că acestea nu se

regăsesc printre cazurile expres și limitativ prevăzute în textele de lege mai

sus-menționate.

Instanța a mai

reținut că revizuirea nu este o cale de atac devolutivă, în sensul că în

soluționarea ei nu se procedează la readministrarea probelor administrate la

soluționarea cauzei în fond, decât dacă se probează existența unuia din

cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva Sentinței

penale nr. 42 din 15 octombrie 2022 a Tribunalului Brăila a declarat apel

condamnatul l.C., criticând-o ca nelegală și netemeinică, deoarece, în opinia

sa, motivele pe care Ie-a invocat justifică admiterea cererii de revizuire.

Prin Decizia penală

nr. 261/A din 22 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția

penală și pentru cauze cu minori a fost respins, ca nefondat, apelul declarat

de revizuent cu motivarea că în cauza de față motivele invocate de condamnatul

I.C. nu se regăsesc în niciunul dintre cazurile de revizuire expres și

limitativ prevăzute de lege, având în vedere și caracterul nedevolutiv al căii

de atac a revizuirii.

Împotriva acestei

sentințe revizuentul I.C. a declarat recurs la data de 21 ianuarie 2013.

La termenul de azi,

11 aprilie 2013, reprezentantul parchetului a invocat excepția tardivității

recursului declarat de revizuent.

Examinând recursul

declarat de revizuent, în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.

În conformitate cu

dispozițiile art. 385

3

alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs

este de 10 zile.

Potrivit art. 385

3

alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din același cod, pentru partea

care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la

pronunțare.

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost

pronunțată la data de 22 noiembrie 2012, revizuentul I.C. fiind prezent la

dezbateri.-Așa fiind, termenul de recurs curge pentru aceasta de la pronunțarea

hotărârii. Aceasta înseamnă că recurentul revizuent putea declara recurs în 10

zile de la pronunțare, conform dispozițiilor art. 385

3

C. proc.

pen., respectiv până la data de 3 decembrie 2012, în speță declarația de recurs

a acestuia fiind făcută la data de 21 ianuarie 2013, deci după expirarea

acestui termen.

Așa fiind, excepția

tardivității recursului invocată de reprezentantul parchetului, se constată a

fi întemeiată.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge

ca tardiv recursul declarat de revizuentul I.C.

Totodată, în baza

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent va fi obligat la plata

sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de revizuentul I.C. împotriva Deciziei penale nr. 261/A din

22 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 11 aprilie 2013.

Procesat de GGC - LM