ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1271/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 42 din 15 octombrie 2012, Tribunalul Brăila, în baza art. 403 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen. a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul I.C. împotriva Sentinței penale nr. 167 din 16 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 2076/2000, definitivă prin Decizia nr. 254/A din 30 mai 2002 a Curții de Apel Galați. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin Sentința penală nr. 167 din 16 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 2076/2000, definitivă prin Decizia nr. 254/A din 30 mai 2002 a Curții de Apel Galați, s-a dispus condamnarea inculpatului I.C.

la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (1) C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen., în baza art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) C. pen., condamnatul având de executat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare sporită cu 2 luni închisoare. Totodată, s-a dispus confiscarea sumelor de 45.000.000 ROL și 300 mărci germane, în baza art. 256 alin. (2) C. pen. și art. 118 lit. d) C. pen. În fapt, s-a reținut că în perioada iulie - septembrie 1999, a pretins și primit în mod repetat, sumele de 45.000.000 ROL de la martorul M.G., 300 mărci germane de la P.D., prin intermediul colaboratorului său S.D.E., precum și a cantității de 2.000 I motorină în valoare de 12.229.656 ROL aparținând SC „R.

LTD" Galați, în scopul de a interveni pe lângă conducerea sucursalei P. Brăila în vederea obținerii aprobărilor pentru livrarea unor cantități mari de motorină, folosindu-se de influența pe care o avea în calitate de lider sindical. S-a mai reținut că la data de 23 iulie 1999, cu intenție directă a determinat pe martorii V.A. și P.C. să completeze și să semneze Avizul de însoțire a mărfii nr. 0117149 cu date nereale, în scopul însușirii cantității de 2.000 litri de motorină. Hotărârea a cărei revizuire se solicită a rămas definitivă prin retragerea apelului inculpatului I.C., conform Deciziei penale nr. 254 din 30 mai 2002 a Curții de Apel Galați. În cererea formulată, revizuentul a solicitat revizuirea cauzei în temeiul art. 394 lit. a), b), c), d) C. proc.

pen., susținând că nici un complet de judecată nu a ținut cont de probele administrate, respectiv declarațiile martorilor care au relatat aspecte nereale; că lucrătorul de poliție care a efectuat cercetările, căpitanul G.D., care a efectuat acte de cercetare în cauză a „inventat" Procesul-verbal nr. 1325 din 23 martie 2000 și i-a determinat pe martorii M.C., P.D. și S.D.E. să declare în mod nereal în sprijinul acuzării; că procurorul F.O.

care a dispus trimiterea în judecată a încălcat normele legale, fiind vinovat de infracțiunea de abuz în serviciu, conform art. 246 C. pen.; că același procuror i-a respins în mod nelegal unele cereri în cursul urmăririi penale și s-a pronunțat ca procuror de ședință asupra măsurii arestării preventive; că instanțele Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați, care au desfășurat activitatea de cercetare judecătorească și s-au pronunțat cu privire la măsura preventivă, au emis hotărâri nelegale.; că toate instanțele de judecată care au judecat Dosarele nr. 2075/2000, 2076/2000, 652/2000, 875/2001, 3696/2002 și 659/2002, au încălcat flagrant legea penală și cea procesual penală. Prima instanță a reținut că, potrivit art. 394 C. proc.

pen. revizuirea poate fi cerută atunci când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire ce cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia. Analizând motivele invocate în cererea de revizuire, prima instanță a constatat că acestea nu se regăsesc printre cazurile expres și limitativ prevăzute în textele de lege mai sus-menționate.

Instanța a mai reținut că revizuirea nu este o cale de atac devolutivă, în sensul că în soluționarea ei nu se procedează la readministrarea probelor administrate la soluționarea cauzei în fond, decât dacă se probează existența unuia din cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen. Împotriva Sentinței penale nr. 42 din 15 octombrie 2022 a Tribunalului Brăila a declarat apel condamnatul l.C., criticând-o ca nelegală și netemeinică, deoarece, în opinia sa, motivele pe care Ie-a invocat justifică admiterea cererii de revizuire. Prin Decizia penală nr. 261/A din 22 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent cu motivarea că în cauza de față motivele invocate de condamnatul I.C.

nu se regăsesc în niciunul dintre cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de lege, având în vedere și caracterul nedevolutiv al căii de atac a revizuirii. Împotriva acestei sentințe revizuentul I.C. a declarat recurs la data de 21 ianuarie 2013. La termenul de azi, 11 aprilie 2013, reprezentantul parchetului a invocat excepția tardivității recursului declarat de revizuent. Examinând recursul declarat de revizuent, în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este tardiv. În conformitate cu dispozițiile art. 385 3 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile. Potrivit art. 385 3 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I din același cod, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 22 noiembrie 2012, revizuentul I.C. fiind prezent la dezbateri.-Așa fiind, termenul de recurs curge pentru aceasta de la pronunțarea hotărârii. Aceasta înseamnă că recurentul revizuent putea declara recurs în 10 zile de la pronunțare, conform dispozițiilor art. 385 3 C. proc. pen., respectiv până la data de 3 decembrie 2012, în speță declarația de recurs a acestuia fiind făcută la data de 21 ianuarie 2013, deci după expirarea acestui termen. Așa fiind, excepția tardivității recursului invocată de reprezentantul parchetului, se constată a fi întemeiată. În consecință, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., Curtea va respinge ca tardiv recursul declarat de revizuentul I.C. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent va fi obligat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de revizuentul I.C. împotriva Deciziei penale nr. 261/A din 22 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 11 aprilie 2013. Procesat de GGC - LM