ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5260/2013

HOTĂRÂRE
14.11.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5260/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1719 din 19

noiembrie 2010, Tribunalul București a admis în parte cererea precizată a reclamanților

P.E. și P.N.C., în contradictoriu cu Statul Român, prin C.N.A.D.N.R. și Comisia

pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 – C.L. Ștefăneștii de Jos, a obligat pârâtul

să plătească reclamanților valoarea despăgubirilor de 88.347 lei pentru

suprafețele de teren de 49 mp, 291 mp și 50 mp, situate în extravilanul com.

Ștefăneștii de Jos, Jud. Ilfov, tarlaua 22, cu numere cadastrale, ce fac

obiectul exproprierii, a respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere privind

plata prejudiciului cauzat ca urmare a exproprierii și acordarea dreptului de

servitute.

S-a reținut, în

esență, că prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 77 din 23 aprilie 2009

a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a dispus exproprierea

terenului în suprafață de 49 mp situat în tarlaua 22, parcelă, cu nr. cadastral

(poziția 315 din H.G. nr. 181/2009). În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr.

198/2004 și art. 10 din H.G. nr. 941/2004, H.G. nr. 1546/2007 cu modificările

și completările ulterioare s-a stabilit cu titlu de despăgubiri suma de 2 276

lei.

Prin hotărârea de

stabilire a despăgubirilor nr. 80 din 23 aprilie 2009 a Comisiei pentru

aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a dispus exproprierea terenului în suprafață de 50 mp situat în tarlaua 22, parcelă cu nr. cadastral (poziția 316 din H.G. nr. 181/2009). În temeiul

dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 și art. 10 din H.G. nr. 941/2004, H.G.

nr. 1546/2007 cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit cu titlu

de despăgubiri suma de 2.322 lei.

Prin hotărârea de

stabilire a despăgubirilor nr. 79 din 23 aprilie 2009 a Comisiei pentru

aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a dispus exproprierea terenului în suprafață de 298 mp situat în tarlaua 22, parcelă cu nr. cadastral (poziția 216 din H.G. 181/2009). În temeiul

dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 și art. 10 din H.G. nr. 941/2004, și

H.G. nr. 1546/2007 cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit cu

titlu de despăgubiri suma de 13 252 lei.

Pentru stabilirea

acestor valori s-au întocmit rapoarte de expertiză, evaluările efectuându-se la

data de 18 august 2009. S-au avut în vedere următoarele criterii: amplasamentele

terenurilor, evoluția pieței imobiliare, categoriile de folosință, funcțiile economice

și caracteristicile sociale, existența utilităților.

Având în vedere că

reclamanții nu au fost de acord cu valoarea despăgubirilor propuse de

expropriator, în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 s-a efectuat o

expertiză formată dintr-o comisie alcătuită din 3 experți, unul dintre experți

fiind desemnat de către instanță, expropriatorul a desemnat un expert, iar

reclamanții au desemnat un al treilea expert. Prin raportul de expertiză

întocmit astfel s-a stabilit valoarea totală a despăgubirilor pentru cele 3

suprafețe de teren expropriate, de 88.347 lei (o valoare de 54 euro/mp).

Prima instanța a

constatat că valoarea celor 3 terenuri în suprafață totală de 390 m.p. stabilită prin raport de expertiză efectuat în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994,

reprezintă valoarea reală a acestor terenuri, acesta fiind prețul la care se

vând în mod obișnuit imobile asemănătoare cu cele expropriate în prezenta

speță, situate pe raza teritorial administră a localității Ștefăneștii de Jos

din Jud. Ilfov, la data de 24 mai 2010, dată la care a fost efectuată

expertiza.

Prin Decizia civilă nr.

45/ A din 13 februarie 2013, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis

apelul pârâtului, a modificat sentința, în sensul că a obligat pârâtul să

plătească suma de 32.392,46 lei pentru suprafețele de teren în litigiu, a

menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a constatat că

stabilirea valorii terenurilor s-a făcut prin metoda comparației de piață, iar

piața a fost identificată cu oferte de piață extrase de pe internet, contrar

dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea

pentru cauză de utilitate publică.

Expertiza întocmită

în faza apelului a constatat că valoarea terenului în litigiu la momentul

efectuării expertizei - 28 septembrie 2012, este de 32.392,46 lei.

În ce privește

respectarea de către experți a cerințelor dispozițiilor art. 26 alin. (2) din

Legea nr. 33/1994, s-a constatat că terenul expropriat se află în tarlaua 22

parcela, în localitatea Ștefăneștii de Jos.

S-a avut în vedere

că, în anul 2011, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un teren

în suprafață de 8.750 mp din tarla 22, parcela care este similar cu cel

expropriat, conform schiței de la fila 159, acest teren făcând parte din

aceeași tarla cu cel expropriat, cu ieșire la autostradă. S-a constatat că

pentru acest teren în anul 2011 s-a plătit un preț de 140.000 euro, 16 euro/mp.

În expertiză,

expertul a făcut o analiză a terenurilor vândute în anul 2011 în aceeași

unitate administrativă, din tarlalele 19, 22 și 41, rezultând o medie de 18,40

euro/mp, valoarea totală fiind de 32.392,46 lei.

S-a avut în vedere și

faptul că în anul 2012 nu s-a mai făcut nici o tranzacție, tranzacțiile din

anul 2011 sunt singurele care pot sta la baza unei soluții obiective.

Împotriva Deciziei civile

nr. 45/ A din 13 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a

civilă, a formulat cerere de recurs la data de 23 aprilie 2013,

pârâtul Statul Român,

prin C.N.A.D.N.R. SA prin care a formulat următoarele critici de nelegalitate:

S-au încălcat

dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „la

calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța vor ține

seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în

unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de

expertiză", respectiv în com. Ștefăneștii de Jos. Jud. Ilfov, acest motiv

de recurs fiind prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Aplicarea și

interpretarea greșită a legii constă în faptul ca la stabilirea cuantumului

despăgubirilor, instanța de apel a avut în vedere contracte de

vânzare-cumpărare având ca obiect terenuri situate în tarlale diferite față de

terenurile expropriate, așadar terenuri care nu sunt similare cu cele care fac

obiectul litigiului.

Totodată, atât

experții, cât și instanța de apel nu au ținut cont de Grila Camerei Notarilor

Publici a Jud. Ilfov, din care rezultă că prețul unitar al unui teren situat în

extravilanul com. Ștefăneștii de Jos este de 1,8 euro/mp. Astfel, în cazul în

care valoarea despăgubirilor constatată de către comisia de experți este mai

mare decât oferta statului de 13,5 euro/mp, instanța nu este obligată de a

acorda această despăgubire, fiind aplicabile prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994.

Este de notorietate

faptul că, în prezent, datorită crizei economice, piața imobiliară a scăzut

dramatic, influențând în mod direct prețurile de tranzacționare.

Pentru ipoteza în

care se va constata că la efectuarea expertizei nu au fost respectate

prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, în sensul că experții nu

au ținut seama de prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobilele de

același fel la data întocmirii raportului de expertiză, s-a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași

instanțe.

Recursul este

nefondat.

Pe temeiul art. 304 pct.

9 C. proc. civ., nu poate fi reținut nici un aspect de nelegalitate în

aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994,

potrivit cărora „la calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și

instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de

același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului

de expertiză", pentru următoarele considerente:

Instanța de apel a

fost preocupată să respecte întocmai condițiile prescrise de lege, valorificând

concluziile unui raport de expertiză care s-a întemeiat pe criteriul prețurilor

efectiv plătite pentru terenuri de același fel cu cele supuse exproprierii.

În condițiile în care

terenul expropriat se află în tarlaua 22, parcela în localitatea Ștefăneștii de

Jos, s-a avut în vedere contractul de vânzare-cumpărare pentru un teren în

suprafață de 8.750 mp, similar cu cel expropriat, pentru care în anul 2011 s-a

plătit un preț de 140.000 euro (16 euro/mp).

Mai mult, expertul a

făcut o analiză a terenurilor vândute în anul 2011 în aceeași unitate

administrativă (tarlalele 19, 22 și 41) și a ajuns la o concluzie rezonabilă, o

medie de 18,40 euro/mp, avută în vedere la stabilirea valorii totale a

terenului în litigiu, de 32.392,46 lei. S-a avut în vedere inclusiv faptul că

în anul 2012 nu s-a mai efectuat nici o tranzacție cu privire la terenuri

similare celor expropriate.

Lipsa tranzacțiilor

pe piața imobiliară într-o anumită perioada strict determinată de timp nu poate

avea drept consecință temporizarea judecății și amânarea efectuării expertizei

până la data încheierii unor astfel de acte juridice.

Pe de altă parte, în

cercetarea judecătorească, sarcina probei revine în egală măsură pârâtului,

sens în care acesta avea interesul și obligația potrivit art. 1169 C. civ. să

depună contractele menite să-i susțină punctul de vedere în disputa judiciară

pendinte.

Toate celelalte

critici ale recurentului-pârât referitoare la calculul propriu-zis al

despăgubirilor, cu referire directă la elementele probatorii ale cauzei

pendinte - situația în fapt a terenurilor, obiect al contractelor de vânzare-cumpărare,

modalitatea de valorificare a Grilei Notarilor Publici în contextul dispoziției

legale de principiu enunțată anterior, existența și influența crizei economice

în ceea ce privește piața imobiliară - nu pot fi primite, întrucât tind, de o

manieră nepermisă în calea extraordinară de atac promovată, la o devoluare a

fondului.

Grila notarilor

publici conține valorile orientative ale proprietăților imobiliare bazat pe

analiza tranzacțiilor efectuate in anii anteriori si pe anticiparea evoluției

viitoare. În chiar conținutul acestuia în capitolul dedicat scopului lucrării

se arată că ”utilizarea valorilor cuprinse in ghid ca referința in rapoartele

de evaluare sau ca justificare a prețului unor tranzacții imobiliare de către

persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat nu se recomanda,

deoarece abaterile pot fi semnificative, având in vedere ca evaluarea unei

proprietăți imobiliare, în conformitate cu Standardele Internaționale de

Evaluare, presupune identificare proprietății imobiliare si efectuarea

inspecției tehnice a acesteia.”

În aceste condiții,

instanța de judecată nu putea să acorde acestei grile o putere doveditoare mai

mare decât cea acordată raportului de expertiză efectuat în cauză, prin

raportare la situația concretă a imobilului supus evaluării.

Invocarea

prevederilor art. 27 din Legea nr. 33/1994, conform cărora „primind rezultatul

expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de

părți și va hotărî" nu poate fi valorificată din perspectiva nici unei

critici pertinente de nelegalitate, cât timp soluția pronunțată asupra

cuantumului despăgubirilor răspunde exigențelor art. 44 alin. (3) din

Constituție - "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de

utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta și prealabila

despăgubire", respectiv art. 481 C. civ. - "Nimeni nu poate fi silit

a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica și

primind o dreapta și prealabila despăgubire."

Față de toate

considerentele expuse anterior, criticile formulate fiind găsite nefondate,

recursul va fi respins în consecință.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA

împotriva Deciziei nr. 45/ A din 13 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-19
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5338/2013
15/1/1/2, aparținând reclamanților și s-a aprobat acordarea despăgubirii aferente acestui imobil, care a fost stabilită la suma de 35.155 lei. Tribunalul a reținut că, prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 60 din 23 aprilie 2009
ÎCCJ 2013-02-27
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1008/2013
Asupra cauzei de față constată următoarele. Prin cererea formulată la data de 28 mai 2009, astfel cum a fost precizată în privința cadrului procesual pasiv la data de 30 iunie 2009, reclamanții P.E. și P.M.C., au solicitat, în contradictori
ÎCCJ 2013-02-07
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 530/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1112 din 3 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea precizată formulată de reclamanta SC A.C.I. SRL, de
ÎCCJ 2013-03-06
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1172/2013
Asupra cauzei constată următoarele: Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 233 din 11 februarie 2011 a admis în parte contestația formulată de SC M.H.C. SRL în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul T
ÎCCJ 2013-09-26
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4074/2013
din Legea nr. 198/2004, fiind solicitată proba cu expertiză tehnică evaluatoare. Prin întâmpinarea depusa la dosar la data de 7 octombrie 2009 pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării, s-a arătat ca
Sursă