ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1353/2019

HOTĂRÂRE

17.09.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1353/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mediaș la data de 14 iunie 2019, sub nr. x/2019, Biroul executorilor judecătorești asociați "A.", în numele creditoarei Întreprinderea Individuală B., a solicitat încuviințarea executării silite a creanței deținute împotriva debitorului C.

Judecătoria Mediaș, prin Sentința civilă nr. 1786/CC din data de 18 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Mediaș a făcut aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. și a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada că debitorul ar avea un alt domiciliu decât cel din București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 5 iulie 2019, sub același număr de dosar.

Prin Sentința civilă nr. 4438 din data de 12 iulie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătorie Mediaș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Judecătoria Sectorului 1 București a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. și a constatat că nu a fost depusă nicio dovadă că debitorul are domiciliul în România.

Prin urmare, a apreciat că instanța de executare este instanța în a cărei circumscripție teritorială se află sediul creditorului, în speță creditoarea Întreprinderea Individuală B. cu sediul în județul Sibiu.

Asupra prezentului conflict negativ de competență, cu a cărui soluționare este legal învestită conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În speța de față, Judecătoria Mediaș și Judecătoria Sectorului 1 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, prezentul conflict de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul debitorului.

Prin demersul judiciar inițiat, Biroul executorilor judecătorești asociați "A.", în numele creditoarei Întreprinderea Individuală B., a solicitat încuviințarea executării silite a creanței deținute împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu, reprezentat de Sentința civilă nr. 1699 din data de 9 noiembrie 2018, rămasă definitivă la data de 11 ianuarie 2019, pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosarul nr. x/2018.

În conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Potrivit alin. (1) al aceluiași articol, prevederi legale reținute de către ambele instanțe aflate în conflict, "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului(...)."

Așadar, pentru determinarea instanței competente a soluționa pricina este necesar a se stabili unde avea debitorul domiciliul la data sesizării organului de executare.

Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că, din cererea de executare silită adresată de către creditoare executorului judecătoresc și înregistrată la Biroul executorilor judecătorești asociați "A." la data de 6 martie 2019, rezultă că, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului C. este în București.

În raport de cele anterior reținute, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătorie Sectorului 1 București, în a cărei circumscripție teritorială debitorul are domiciliul la data sesizării organului de executare.