ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1517/2019

HOTĂRÂRE

26.09.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1517/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

- Să se constate că între promitentul-vânzător R. și promitentul-cumpărător F. a intervenit contractul de vânzare-cumpărare încheiat la Ohaba Sibișel la 8 ianuarie 1969 având ca obiect imobilul teren situat în extravilanul satului Ohaba Sibișel, com Râu de Mori, în suprafață tabulară 2556 mp și suprafața real măsurată de 1210 mp, în schimbul unui preț de 4.500 RON;

- Să se constate că între promitentul-vânzător R. și promitentul-cumpărător F. a intervenit contractul de vânzare-cumpărare încheiat la Ohaba Sibișel la 12 februarie 1972 având ca obiect imobilul teren, categoria fânaț extravilan situat în locul numit Bordeie, înscris la poziția A11 în CF nr. x Ohaba Sibișel, în suprafață măsurată de 3.328 mp, în schimbul unui preț de 10.500 RON achitat integral și imobilul teren categoria extravilan, situat în locul numit S., înscris la poziția A8 în CF nr. x Ohaba Sibișel, în suprafață tabulară de 1356 mp și suprafață reală măsurată de 5147 mp, în schimbul unui preț de 10.000 RON, achitat integral;

- Să se constate că între promitentul-vânzător I. și promitentul-cumpărător A. a intervenit antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 4 ianuarie 2013, având ca obiect două imobile terenuri situate în extravilanul satului Ohaba Sibișel, com. Râu de Mori, în schimbul unui preț total de 6.630 RON, achitat integral la data încheierii antecontractului;

- Să se dispună ca raportul de expertiză judiciară tehnică imobiliară topografică întocmit în cauza să facă parte din hotărârea pronunțată;

- Să fie obligați pârâții D., E., I. să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică notarială, iar în caz contrar, să se dispună ca hotărârea judecătorească care se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la cele 6 imobile teren;

- Să se dispună înscrierea în Cartea Funciară în favoarea reclamantului A. a dreptului de proprietate asupra celor 6 imobile teren, în baza hotărârii judecătorești care se va pronunța;

- Să se dispună comunicarea unei copii a sentinței pronunțate, după rămânerea definitivă a acesteia, către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Hunedoara, Biroul Cadastru și Publicitate Imobiliară Hunedoara, în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în Cartea Funciară.

În motivare, reclamantul a arătat că promitenții-vânzători nu și-au respectat obligația de a încheia actul de vânare-cumpărare în formă autentică, iar cele șase imobile teren ce fac obiectul celor trei antecontracte menționate în petitul cererii de chemare în judecată sunt înregistrate pe rolul fiscal al Primăriei comunei Râu de Mori, pe numele acestuia, apreciind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Prin Sentința civilă nr. 637 din 12 decembrie 2018, Judecătoria Hațeg a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiași articol dacă un grefier are calitatea de pârât într-o cerere de competența unei instanțe la care își desfășoară activitatea, se va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

În raport de dispozițiile acestui articol, Judecătoria Hațeg a constatat că, în situația în care calitatea de pârât o are un grefier de la o instanță, în stabilirea competenței nu sunt incidente dispozițiile de drept comun, ci cele ale art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ., dispoziții imperative, prin utilizarea expresiei poate sesiza legiuitorul având în vedere nu doar instanța de același grad cu cea la care funcționează pârâtul, ci și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Caransebeș a pronunțat încheierea civilă din 21 iunie 2019, prin care a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Hațeg, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., dispoziții din analiza cărora instanța a constatat că prerogativa de a solicita judecarea cauzei la altă instanță aparține reclamantului și nu pârâtului, alegerea instanței nefiind la latitudinea grefierului, parte în proces.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 14 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Hațeg, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a șase imobile situate în comuna Râu de Mori, jud. Hunedoara.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, acțiune cu caracter personal imobiliar, astfel cum s-a stabilit prin Decizia RIL nr. 8 din 10 iunie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, competența teritorială de soluționare a cauzei se stabilește potrivit art. 107 C. proc. civ., dispozițiile acestui articol stabilind regula generală cu privire la competența teritorială, respectiv instanța de la domiciliul/sediul pârâtului.

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe rolul Judecătoriei Hațeg, instanță competentă să soluționeze cauza în raport de norma de drept comun în privința competenței teritoriale având în vedere că majoritatea domiciliilor pârâților se află în circumscripția teritorială a acestei instanțe.

Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Hațeg și Judecătoria Caransebeș a fost generat de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., în condițiile în care, potrivit mențiunilor din întâmpinarea formulată de pârâta H., aflată la dosarul Judecătoriei Hațeg, la data formulării cererii de chemare în judecată, aceasta avea calitatea de grefier la Judecătoria Hațeg.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, potrivit alin. (2) al aceluiași articol în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, iar alin. (3) al art. 127 C. proc. civ. prevede că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Aceste dispoziții reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea.

Interesul ocrotit de norma legală (art. 127 alin. (1) C. proc. civ.) este unul general și anume apărarea prestigiului și imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părții adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței la care își desfășoară activitatea reclamantul în calitate de judecător, procuror, magistrat asistent sau grefier.

În schimb, din interpretarea dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. rezultă că, în situația în care pârâtul deține una dintre aceste calități, reclamantul decide dacă dorește să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul acordat de lege.

În prezenta cauză, reclamantul A. nu a uzat de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și a introdus cererea la Judecătoria Hațeg, instanța de la domiciliul pârâților, prin alegerea făcută stabilind, în mod definitiv, competența teritorială în favoarea acestei instanțe.

În această situație nu putea să opereze prorogarea de competență, reglementată de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., și nici instanța nu putea să dispună, la solicitarea pârâtei H., fără a încălca voința reclamantului, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș, instanță de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Timișoara, învecinată cu Curtea de Apel Alba Iulia, în a cărei circumscripție se află Judecătoria Hațeg, instanță competentă să soluționeze cauza potrivit dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., astfel cum s-a arătat anterior.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a pricinii revine Judecătoriei Hațeg, care este și instanța sesizată de reclamant, în aplicarea corectă a dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ.