ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 712/2019

HOTĂRÂRE

03.04.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 712/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 25 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul de Credit SA, să se constate că datele sale cu caracter personal au fost prelucrate ilegal în sistemul de evidență prin vicierea consimțământului; obligarea pârâtului la ștergerea imediată a datelor cu caracter personal din sistemul de evidență pe care îl administrează; să se constate că prelucrarea datelor cu caracter personal prin B., este ilegală deoarece nu sunt respectate regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal și a drepturilor persoanelor vizate, ceea ce atrage nelegalitatea prelucrării în ansamblu începând cu data de 14 aprilie 2009; obligarea pârâtului la oprirea prelucrării datelor cu caracter personal prin B., până la restabilirea efectivă a legalității cu privire la respectarea regulilor generale de prelucrare a datelor cu caracter personal și a drepturilor persoanelor vizate; obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri morale în valoare de 10.000 RON pentru încălcarea drepturilor apărate de Regulamentul (UE) nr. 679/27.04.2016 (Directiva 95/46/CE, Legea nr. 677/2001, Decizia ANSPDCP nr. 105/2007, Decizia ANSPDCP nr. 132/2001); obligarea la plata cheltuielilor de judecată, cheltuielile efectuate în faza administrativă (procedura prealabilă) și cheltuielile reprezentând asistența/consultanța juridică aferentă prezentei cauze.

Prin Sentința nr. 14188 din 13 decembrie 2018 Judecătoria Sector 3 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând că prezenta acțiune are ca obiect obligarea pârâtei la ștergerea mențiunilor referitoare la restanțele de plată ale reclamantului din evidența Biroului de Credit SA, fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 "Fără a se aduce atingere posibilității de a se adresa cu plângere autorității de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălcate". Conform alin. (2) "Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia, iar potrivit alin. (3) "Instanța competentă este cea în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul".

Având în vedere cele mai sus expuse, precum și faptul că reclamantul își are domiciliul în Timișoara, competența de soluționare aparține Judecătoriei Timișoara, ca instanță în a cărei circumscripție domiciliază reclamantul.

Prin Sentința nr. 2566 din 26 februarie 2019 Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Timișoara a reținut că reclamantul A. a formulat o acțiune în constatare și în pretenții împotriva pârâtului Biroul de Credit SA, cu sediul în București Sector 3, ca urmare a pretinsei încălcări a drepturilor privind datele cu caracter personal, alegând să investească cu judecarea acțiunii Judecătoria Sector 3 București.

Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 102/2005, invocat de reclamant în nota de ședință, nu este aplicabil în speță, deoarece acest text de lege se referă doar la litigiile privind activitatea Autorității Naționale de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal, fără legătură cu prezentul proces, unde acțiunea este îndreptată împotriva unei persoane juridice de drept privat.

De asemenea, deși Legea nr. 677/2001 a fost abrogată începând cu data de 25 mai 2018 prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018, reclamantul a invocat expres acest act normativ ca temei al cererii formulate, astfel încât stabilirea competenței trebuie să țină cont de cauza juridică a acțiunii.

În cauză este vorba de o competență teritorială de ordine privată, astfel încât competența teritorială prevăzută expres de art. 18 din Legea nr. 677/2001 nu este una exclusivă, de ordine publică, ci este facultativă, fiind o dispoziție de favoare pentru persoana reclamantului, care poate astfel evita deplasarea la domiciliul sau sediul pârâtului, conform regulii de drept comun, prin exercitarea dreptului de alegere conform art. 116 C. proc. civ., a oricăreia dintre instanțele deopotrivă competente.

În acest context, prin alegerea făcută de reclamant, Judecătoria Sector 3 București a fost învestită în mod definitiv cu judecarea prezentului litigiu, conform dispozițiilor art. 130 C. proc. civ.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată are ca obiect obligarea pârâtei la ștergerea mențiunilor referitoare la restanțele de plată ale reclamantului din evidența Biroului de Credit SA, și este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Însă acțiunea a fost introdusă la data de 25 iunie 2018, dată la care Legea nr. 677/2001 nu mai era în vigoare, întrucât fusese abrogată prin Legea nr. 129/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 503/19.06.2018, fiind deci aplicabilă cauzei pendinte.

Art. 14

din Legea nr. 129/2018 reține următoarele:

"(1) Fără a se aduce atingere posibilității de a se adresa cu plângere Autorității naționale de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa instanței competente pentru apărarea drepturilor garantate de legislația aplicabilă, care le-au fost încălcate. (2) În cazul în care a fost introdusă o cerere în justiție cu același obiect și având aceleași părți, Autoritatea națională se supraveghere poate dispune suspendarea sau/și clasarea plângerii, după caz. (3) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia. (4) Instanța competentă este cea de la sediul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator ori de la reședința obișnuită a persoanei vizate. Cererea este scutită de taxă de timbru."

Chiar dacă cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 677/2001 (în prezent abrogată), referitor la regulile de competență, care reprezintă reguli de procedură, art. 24 C. proc. civ. statuează că sunt supuse legii noi, dacă procesul a început după intrarea acesteia în vigoare (cum este cazul în speță).

Textul legal în vigoare, reglementează o competență de soluționare a plângerii împotriva modului de prelucrare a datelor personale în cadrul căreia instanța competentă a soluționa pricina este, alternativ, cea de la sediul operatorului, al persoanei împuternicite de operator ori de la reședința obișnuită a persoanei vizate.

Întrucât reclamantul a înțeles să sesizeze instanța de la sediul operatorului, respectiv Biroul de Credit SA, cu sediul în București, str. x, competența potrivit dispozițiilor legale menționate aparține instanței de la sediul acestuia, care este Judecătoria Sector 3 București.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.