ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 312/2020

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 noiembrie 2019 pe rolul Judecătoriei Brașov sub nr. x/2918, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brașov, prin primar, a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, să se constate că imobilul înscris în CF x Brașov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafață de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Brașov, proprietarul tabular decedând fără moștenitori, respectiv, să se se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului menționat, prin uzucapiunea de lungă durată, prin joncțiunea posesiilor cu tatăl reclamantului, B., decedat la data de 15.11.2011.

Prin încheierea de ședință din data de 18.03.2019, pronunțată de Judecătoria Brașov, în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus disjungerea capătului de cerere nr. x din acțiunea introductivă, având ca obiect constatarea lipsei de moștenitori a proprietarului tabular, cauza înregistrându-se pe rolul aceleiași instanțe sub nr. x/2019. Judecata celui de-al doilea capăt de cerere privind uzucapiunea a fost suspendată până la soluționarea capătului de cerere disjuns.

La termenul de judecată din data de 08.04.2019, în Dosarul nr. x/2019 privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brașov, prin primar, Judecătoria Brașov a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 125 cu referire la art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 3773 din 23.04.2019, Judecătoria Brașov, în Dosar nr. x/2019, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Brașov a reținut că cererea dedusă judecății privește constatarea că imobilul înscris în CF x Brașov, nr. top. x, loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafață de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Brașov, proprietarul tabular decedând fără moștenitori", care este o cerere în materie de moștenire, urmărind constatarea lipsei moștenitorilor proprietarului tabular și, drept consecință, tinde la constatarea intrării bunului imobil în domeniul privat al municipiului Brașov.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 118 din C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Sectorului 3 București, ca instanță în circumscripția căreia se află ultimul domiciliu al defunctului.

Învestită urmare a declinării de competență, Judecătoria sectorului 3 București prin Sentința civilă nr. 8550 din 04.09.2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că cererea pendinte are ca obiect o acțiune reală imobiliară, iar nu una în materie de succesiune, având în vedere că, în lipsa formulării petitului vizând dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului ca efect al uzucapiunii de lungă durată, reclamantul nu ar fi justificat niciun interes în constatarea împrejurării că acesta aparține pârâtului. Prin urmare, în aplicarea prevederilor art. 117 din C. proc. civ., instanța competentă este cea în circumscripția căreia se află imobilul.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Brașov și Judecătoria sectorului 3 București cu privire la instanța competentă să soluționeze cererea, astfel cum a fost disjunsă, având ca obiect constatarea că imobilul înscris în CF x Brașov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafață de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Brașov, față de împrejurarea că proprietarul tabular a decedat fără a avea moștenitori.

Conform art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., cererile privitoare la drepturile reale se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Din conținutul cererii de sesizare a instanței, aflată la dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Brașov, reiese că reclamantul a solicitat instanței, în temeiul dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 18/1991, să se constate că imobilul înscris în CF x Brașov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafață de 393,01 mp, este în domeniul privat al municipiului Brașov și că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului prin uzucapiune, de lungă durată, prin joncțiunea posesiilor cu tatăl acestuia, B., fiul lui C., decedat la data de 15.11.2011.

Împrejurarea că, în conținutul cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că proprietarul tabular al imobilului a decedat, fără a avea moștenitori, și că, urmare a acestui fapt, imobilul a trecut în proprietatea privată a pârâtului, nu poate fi reținut drept criteriu în determinarea instanței competente, ca fiind instanța ultimului domiciliu al defunctului.

Teza avansată de către reclamant potrivit căreia proprietarul tabular al imobilului a decedat, fără a avea moștenitori, reprezintă doar o condiție pentru a se putea constata că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea privată a pârâtului. Scopul urmărit de către reclamant prin promovarea acțiunii este acela de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar nu acela de dezbatere a unei succesiuni vacante.

De altfel, se reține că reclamantul și-a întemeiat petitul privind constatarea regimului juridic al imobilului pe dispozițiile art. 26 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora "terenurile situate în intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților administrației publice locale, de la persoanele care au decedat și/sau nu au moștenitori, trec în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul public (...)", nicidecum pe dispozițiile din materia succesiunii, și care ar atrage competența instanței în circumscripția căreia se află ultimul domiciliu al defunctului.

Prin urmare, se poate conchide că petitul privind constatarea că imobilul înscris în CF x Brașov nr. top. x, reprezentat de loc de casă în cartierul muncitoresc Regele Carol al II-lea, către drumul C., în suprafață de 393,01 mp este în domeniul privat al municipiului Brașov, alăturat cererii având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă, reprezintă o cerere în materia drepturilor reale, care stabilesc o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în circumscripția căreia se află imobilul în litigiu.

Față de cele mai sus arătate, și în raport de prevederile art. 117 din C. proc. civ., reținând că imobilul în litigiu este situat în circumscripția Judecătoriei Brașov, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brașov prin primar, în favoarea Judecătoriei Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brașov prin primar, în favoarea Judecătoriei Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 februarie 2020.

Procesat de GGC - GV