Sliwa împotriva Poloniei

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 42001/06, de către Stanisław (LIWA) împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Catrică Secțiunea), care așezează la 10 iunie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 11 octombrie 2006, având în vedere decizia Curții de a examina în comun admisibilitatea și meritele cauzei (art. 29 § 3 din Convenție), având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Stanisław, este un național polonez care s-a născut în 1952 și trăiește în Libusza.

Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura civilă de stabilire a unei licențe La 2 aprilie 1996, reclamantul a depus o propunere la Curtea de District Jasło ( Sād Rejonowy ) pentru instituirea unui liceu ( ustanowieie drogi koniecznej La 16 iulie 2001, reclamantul a depus o propunere la Curtea de District solicitand ca cazul său să fie tratat într-un timp rezonabil. La 27 iulie 2006, instanța a decis privind stabilirea licenței. La 17 septembrie 2006, reclamantul a apelat împotriva hotărârii Curții de District, deoarece el a considerat că licența nu a fost stabilită în conformitate cu opțiunea cea mai potrivită.

Cazul se pare că este încă în așteptare în fața Curții Regionale de Krosno (SÜd Okręgowy Plaga reclamantului în temeiul Legii 2004 La 11 ianuarie 2006, reclamantul a depus la Curtea Regională Krosno o plângere în temeiul dispozițiilor Legii din 17 iunie 2004 privind plângerile privind încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na narzenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki) („Legea 2004”), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. La 18 august 2006, Curtea Regională Krosno a respins plângerea reclamantului, declarând că legea din 2004 produce efecte juridice începând cu data intrării în vigoare.

Curtea a recunoscut lungimea excesivă a procedurii în ansamblul său. Cu toate acestea, a constatat că, în cursul părții relevante ale procedurii, nu a existat nici o inactivitate sau întârziere nejustificată din partea instanței interne. Curtea a susținut că nu s-a încălcat dreptul la un proces echitabil într-un timp rezonabil în perioada de după 17 septembrie 2004. Legea și practicile interne relevante Legea și practicile interne relevante privind remediile pentru lungimea excesivă a procedurii judiciare, în special dispozițiile aplicabile din legea din 2004, sunt prevăzute în hotărârile Curții în cazurile de Charzyński c. Polonia nr. 15212/03 (dec.), §§ 12-23, CEDH 2005-V și Ratajczyk c. Polonia nr. 11215/02 (dec.), ECHR 2005-VIII și hotărârea în cazul Krasuski c. Polonia nr. 6144/00, §§ 34-46, ECHR 2005-V.

COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata excesivă a procedurii. La 28 martie 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: Stanisław δliwa , constată că Guvernul Poloniei sunt dispuși să-mi plătească suma de 10.000 de zloți polonezi în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului.” La 7 aprilie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Agentul Guvernului: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului Poloniei, ofer să plătească 10 000 PLN dlui Stanisław, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul atins între părți și consideră că această chestiune a fost rezolvată (art. 37 § 1 litera (b) din Convenție).

În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție și în protocolele sale care necesită continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 42001/06 by Stanisław ŚLIWA against Poland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 10 June 2008 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, judges, and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 11 October 2006, Having regard to the Court’s decision to examine jointly the admissibility and merits of the case (Article 29 § 3 of the Convention), Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Stanisław Śliwa, is a Polish national who was born in 1952 and lives in Libusza.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr J. Wołąsiewicz of the Ministry of Foreign Affairs. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. 1. Civil proceedings for establishing an easement On 2 April 1996 the applicant lodged a motion with the Jasło District Court ( Sąd Rejonowy ) for the establishment of an easement ( ustanowienie drogi koniecznej ). On 16 July 2001 the applicant lodged a motion with the District Court requesting that his case be dealt with within a reasonable time. On 27 July 2006 the court ruled on the establishment of the easement. On 17 September 2006 the applicant appealed against the District Court’s decision as he considered that the easement had not been established in accordance with the most suitable option.

The case is apparently still pending before the Krosno Regional Court ( Sąd Okręgowy ). 2. The applicant’s complaint under the 2004 Act On 11 January 2006 the applicant filed with the Krosno Regional Court a complaint under the provisions of the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a fair trial within a reasonable time ( Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki) (“the 2004 Act”) which entered into force on 17 September 2004. On 18 August 2006 the Krosno Regional Court dismissed the applicant’s complaint. The court held that the 2004 Act produced legal effects as from the date of entry into force.

The court acknowledged the excessive length of the proceedings as a whole. However, it found that during the relevant part of the proceedings, there had been no inactivity or undue delay on the part of the domestic court. The court held that there had been no breach of the right to a fair trial within a reasonable time in the period after 17 September 2004. B. Relevant domestic law and practice The relevant domestic law and practice concerning remedies for the excessive length of judicial proceedings, in particular the applicable provisions of the 2004 Act, are stated in the Court’s decisions in the cases of Charzyński v. Poland no. 15212/03 (dec.), §§ 12-23, ECHR 2005-V and Ratajczyk v. Poland no. 11215/02 (dec.), ECHR 2005-VIII and the judgment in the case of Krasuski v. Poland , no. 61444/00, §§ 34-46, ECHR 2005-V.

COMPLAINT The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of the proceedings. THE LAW On 28 March 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant: “ I, Stanisław Śliwa , note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of 10,000 Polish zlotys with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.” On 7 April 2008 the Court received the following declaration from the Agent of the Government: “I, Jakub Wołąsiewicz, Agent of the Government of Poland offer to pay PLN 10,000 to Mr Stanisław Śliwa with a view to securing a friendly settlement of the above ‑ mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court takes note of the agreement reached between the parties and considers that the matter has been resolved (Article 37 § 1 (b) of the Convention).

Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the examination of the application to be continued. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Nicolas Bratza Registrar President