ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2016

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 409/2017

HOTĂRÂRE
05.10.2016
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 409/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 18438 din 5.11.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2011 s-a admis excepția perimării cererii de chemare în judecată și s-a constatat perimată cererea reclamantei A., formulată în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului Județului Iași.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs A..

Prin decizia civilă nr. 541 din 6 martie 2013 a Tribunalului Iași s-a respins ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 18438/5.11.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul nr. x/2011.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs A. susținând că este netemeinică și nelegală.

Prin decizia nr. 521/13 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași s-a respins ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 541/69 martie 2013 a Tribunalului Iași.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestație în anulare, iar prin decizia civilă nr. 718 din 14.10.2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2014 s-a respins contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 521 din 13.06.2014 a Curții de Apel Iași.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând situația de fapt existentă în ceea ce privește terenul situat în comuna Dobrovăț, județul Iași și solicitând despăgubiri de 5 miliarde RON pentru acest teren.

Prin decizia civilă nr. 388/2016 din 5 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă s-a constatat perimarea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 521 din 13.06.2014, pronunțată de Curtea de Apel Iași, formulată de revizuent A..

Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuenta A., criticând-o fără să indice vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În considerarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va examina cu prioritate excepția tardivității declarării recursului, invocată din oficiu, ca excepție dirimantă și peremptorie.

Potrivit art. 253 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare".

Astfel, decizia civilă nr. 388/2016, ce face obiectul recursului de față, a fost pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă la data de 5 octombrie 2016, iar revizuenta A. a exercitat calea de atac a recursului la data de 14 octombrie 2016, expediind cererea prin poștă după împlinirea termenului.

Potrivit art. 101 alin. (1) C. proc. civ., termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a împlinit termenul, astfel încât, văzând și prevederile art. 101 alin. final din același cod, Înalta Curte constată că termenul de declarare a recursului s-a împlinit la data de 11 octombrie 2016.

Potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

În acest sens, se reține că termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.

Constatând că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ, prevăzut de art. 253 alin. (2) C. proc. civ., că partea nu dovedește că a fost împiedicată în exercitarea în termen a dreptului de a ataca cu recurs decizia pronunțată în revizuire, printr-o împrejurare mai presus de voința sa, Înalta Curte, urmează să dea eficiență dispozițiilor legale mai sus evocate și să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv.

Respinge ca tardiv recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 388/2016 din 5 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-05-16
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 864/2017
Asupra contestației în anulare, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 18438 din 5 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2011 s-a admis excepția perimării cererii de chemare în judecată și s-a constatat peri
ÎCCJ 2023-09-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1376/2023
,25 RON diferență onorariu către același expert. 4. Hotărârea pronunțată de instanța de recurs: Prin decizia nr. 2232 din 31 mai 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost admis recursul declarat de recl
ÎCCJ 2022-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1453/2022
Ședința publică din data de 14 iunie 2022 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași – secția Civilă la 23.03.2009, sub nr. x/2009, reclamanta C.N. C.F.R. S.A. – Sucursala Regională
ÎCCJ 2012-06-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3177/2012
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 4991 din 8 decembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VII-a de contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2022-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 359/2022
Curtea de Apel Iași Prin decizia civilă nr. 966 din 04 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Iași, secția civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 3338 din 03 decembrie 201
Sursă