ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 45/2019

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. x/2015, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., au solicitat:

• să se constate caracterul abuziv și nul absolut al următoarelor clauze din Contractelor de credit nr. x și y: art. 3.2, art. 3.5, art. 3.4 (numai din Contractul nr. RF x), art. 3.7;

• obligarea pârâtei la calcularea și încasarea ratei dobânzii pe parcursul derulării contractelor, raportat la valoarea marjei băncii de la data încheierii contractelor;

• restituirea sumelor încasate cu titlu de rată de dobândă excedentară percepute de către bancă, ca urmare a nerespectării dispozițiilor contractuale și legale pentru perioada 08.08.2007 - 08.09.2008 și pentru perioada 14.08.2008 - 15.08.2015;

• restituirea tuturor sumelor încasate în baza clauzelor nule și abuzive, respectiv restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de administrare în cuantum de 599,59 euro pentru Contractul de credit nr. x și în cuantum de 3321,95 de euro pentru Contractul de credit nr. x, ce urmează a se actualiza, la care se vor adăuga și dobânzile legale aferente, precum și sumele percepute cu titlu de comision de procesare în cuantum de 256 de euro pentru Contractul de credit nr. x și în cuantum de 382 de euro pentru Contractul de credit nr. x, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 20935/2016 din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei Sectorului 1 București a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., s-a constatat caracterul abuziv al clauzei art. 3.2 din Contractul de credit nr. x și art. 3.2 din Contractul de credit nr. x, numai în ceea ce privește dreptul băncii de modificare unilaterală a ratei dobânzii. Au fost respinse celelalte capete de cerere ca neîntemeiate și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 3756 din 18 octombrie 2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a fost respins apelul declarat de apelanții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 20935/2016 din 24 noiembrie 2016, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții A. și B.

Prin Decizia civilă nr. 452/R din 09 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 14 decembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 și publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curților de apel."

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul București, secția a VI-a civilă, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel București, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 3756 din 18 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în favoarea Curții de Apel București.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

GGC - NN