ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5337/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții C.S.

și C.M. au formulat contestație în anulare împotriva Hotărârii nr. 489/2009 a

aceleiași instanțe.

În motivarea cererii,

contestatorii au susținut că din cauza presiunilor, dosarul nu s-a putut

soluționa corect, în baza dovezilor depuse.

Prin Sentința civilă

nr. 682/PI/CA, Tribunalul Timiș, secția contencios administrativ și fiscal, a

constatat perimată cererea contestatorilor.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că prezenta cauză a rămas în nelucrare, începând cu

data de 11 ianuarie 2010, când a fost suspendată în baza art. 155

1

C. proc. civ., apreciind, în esență, că toate demersurile făcute de reclamanți

nu au fost în măsură să întrerupă termenul de perimare, deoarece nu au fost

făcute în scopul continuării judecății.

Împotriva acestei

sentințe au formulat recurs reclamanții C.S. și C.M., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

La data de 5 martie

2013, recurentul C.S. a formulat cerere de recuzare a întregului complet

învestit cu soluționarea recursului declarat, motivând că judecătorii ce

formează completul sunt incompatibili, că nu i s-a acordat un termen pentru

pregătirea apărării, că asupra acestora s-au exercitat presiuni și că dosarul

cauzei nu a putut fi găsit în arhiva instanței.

Prin încheierea din

20 martie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și

fiscal, a respins cererea de recuzare a completului R.C.A. 1 formulată de către

recurentul C.S.

Acesta a formulat

recurs împotriva încheierii, susținând existența unor presiuni în sensul

respingerii tuturor cererilor sale.

Examinând actele și

înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată recursul inadmisibil și îl va

respinge, pentru considerentele ce urmează.

Art. 299 C. proc.

civ. prevede că „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum

și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională sunt supuse recursului.”

Pe de altă parte, în

ceea ce privește încheierile pronunțate de către instanță în cursul judecății,

sunt aplicabile dispozițiile art. 282 alin. (2), care arată că „împotriva

încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în

afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.”

De asemenea, potrivit

dispozițiilor art. 34 alin. (2) C. proc. civ., „Încheierea prin care s-a

respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul.”

Aceste dispoziții

legale exclud expres atacarea, pe cale separată, a încheierilor având ca obiect

recuzarea unui judecător, respectiv complet de judecată, așa cum este situația

în prezenta speță.

Pentru aceste

considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

prezentul recurs va fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de către C.S. împotriva încheierii din 20 martie 2013 a Curții de Apel

Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 mai 2013.

Procesat de GGC - AS