ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2923/2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 6 din 6 martie 2017 pronunțată în Camera de consiliu în Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, s-a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii din 20 februarie 2017 dată în Dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Timișoara.

Prin Decizia civilă nr. 184 din 23 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost constatată perimată contestația în anulare formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 6 din 6 martie 2017 pronunțată în Camera de consiliu în Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a declarat recurs, înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 13 decembrie 2017, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar recurs, cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare", având în vedere că decizia atacată a fost pronunțată la data de 23 noiembrie 2017.

Autorul căii de atac nu a indicat și nici nu a dezvoltat în memoriul de recurs motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., pentru a se putea efectua controlul de legalitate de către instanța de recurs, considerând doar că în mod greșit, Curtea de Apel Timișoara, nu a soluționat corect contestația în anulare formulată împotriva încheierii nr. 6 din 6 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, solicitând totodată efectuarea unor expertize privind semnăturile contestate.

Din analiza memoriului de recurs, se constată că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu au fost depuse motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunea cuprinsă la alin. (1) lit. d) este prevăzută sub sancțiunea nulității, iar potrivit art. 489 alin. (2) din același Cod, recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că recurentul nu a anexat cererii de recurs dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deși cererea de acordare a ajutorului public judiciar, cât și cererea de reexaminare au fost respinse prin încheierile din 25 ianuarie 2018 și 20 martie 2018.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 13 mai 2018, în unanimitate, s-a dispus, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

La termenul din data de 14 iunie 2018, completul de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., cu prioritate chestiunea prealabilă a timbrajului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții.

Recursul va fi anulat ca netimbrat pentru următoarele considerente:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii (...)".

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Așadar, se constată că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurentul nu s-a conformat obligației de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, astfel cum i s-a pus în vedere prin comunicarea existentă la dosar recurs.

Față de aceste considerente, Înalta Curte în temeiul art. 32, 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 va anula ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 184 din 23 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 184 din 23 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2018.

GGC - GV