ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.11.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7501/2013

HOTĂRÂRE
29.11.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7501/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanții P.D., R.C.,

V.R.C., C.C.D., R.B., G.R., Ș.P., C.V., N.G., P.S., R.G., B.M. și B.A., au

chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se constate pe de o parte că, prin activitatea

pe care o depun, consilieri juridici din cadrul instituțiilor de învățământ

superior îndeplinesc condițiile în vederea includerii în categoria personalului

didactic auxiliar, au dreptul să facă parte din această categorie, iar pe de

altă parte să fie obligate pârâtele să includă funcția de consilier juridic în

Nomenclatorul general de funcții didactice auxiliare din învățământul superior.

Prin sentința civilă

nr. 3843 din 8 iunie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanții P.D., R.C.,

V.R.C., C.C.D., R.B., Ș.P., C.V., N.G., P.S., R.G., B.M. Și B.A., G.R., în contradictoriu

cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca nefondată.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut că pentru organizarea și exercitarea

profesiei de consilier juridic legiuitorul a considerat oportună emiterea Legii

nr. 514 /2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier

juridic. În acest act normativ sunt precizate clar condițiile în care se ocupă

și se exercită această profesie, consilierul juridic putând fi personal

contractual sau funcționar public.

Faptul că un

consilier juridic este angajatul unei instituții de învățământ nu are nicio

relevanță raportat la condițiile de ocupare a funcției didactice auxiliare.

Atribuțiile pe care le exercită un consilier juridic într-o instituție de

învățământ sunt exercitate raportat la art. 4 din Legea nr. 514/2003 respectiv,

consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea

autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei

juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele

legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile

de orice natură, precum și cu orice persoană.

Împotriva hotărârii instanței

de fond reclamanții P.D., R.C., V.R.C. și R.B. au declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea

recursului se arată că instanța de fond nu a avut în vedere specificul

activității desfășurate de consilierii juridici angajați în cadrul

instituțiilor de învățământ superior, care contribuie, prin activitatea lor, la

desfășurarea în bune condiții a procesului de învățământ.

Judecând după

raționamentul prezentat în hotărârea atacată aproape nici una din funcțiile

cuprinse în anexa la ordinului comun privind aprobarea Nomenclatorului general

de funcții didactice și de cercetare auxiliare din învățământul superior, ordin

ce poartă nr. 6419 din 28 noiembrie 2011 la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului

și Sportului și nr. 2858 din 29 decembrie 2011 la Ministerul Muncii, Familiei

și Protecției Sociale, în special cele de execuție, nu ar trebui să se

regăsească în aceasta întrucât toate sunt funcțiile comune domeniilor bugetare.

În acest sens se enumeră: secretar, bibliotecar, muzeograf, informatician,

inginer, operator imagine, machior, traducător, administrator

financiar/patrimoniu, contabil - șef, conducător șalupă. De asemenea, sunt

incluse în categoria funcțiilor didactice și de cercetare auxiliare funcții

specifice altor domenii decât învățământ: medic, farmacist, asistent medical,

dentist, tehnician dentar, medic veterinar, asistent veterinar.

În cazul tuturor

acestor funcții s-a apreciat că, raportat la atribuțiile specifice pe care le

îndeplinesc în cadrul unei instituții de învățământ superior pot fi incluse în

categoria personalului didactic și de cercetare auxiliar.

Recurenții mai susțin

că instanța de fond nu a avut în vedere specificul activității desfășurate de

consilierii juridici angajați în cadrul instituțiilor de învățământ superior,

care contribuie, prin activitatea lor, la desfășurarea în bune condiții a

procesului de învățământ.

Examinând cauza și

sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile

legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Reclamanții au

solicitat instanței să constate că prin activitatea pe care o depun consilieri

juridici din cadrul instituțiilor de învățământ superior îndeplinesc condițiile

în vederea includerii în categoria personalului didactic auxiliar, au dreptul

să facă parte din această categorie și să oblige pârâtele să includă funcția de

consilier juridic în nomenclatorul general de funcții didactice auxiliare din

învățământul superior.

Funcțiile didactice

cât și modalitatea de ocupare a acestora sunt prevăzute de art. 293 și

următoarele din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și

completările ulterioare.

Este adevărat că la

art. 286 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 se prevede că Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare Ministerul Muncii, Familiei

și Proiecției Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica

învățământului, să stabilească noi funcții didactice auxiliare dar dinamica

învățământului ,se referă la procesul educațional și necesitatea prevederii

altor funcțiile didactice auxiliare pentru desfășurarea procesului educațional

într-un mod optim. Avându-se în vedere aceste aspecte a fost elaborat și emis

Ordinul comun nr. 6419/2858/201 la M.L.C.T.S. și Ministerul Muncii, Familiei și

Proiecției Sociale privind aprobarea Nomenclatorului general de funcții

didactice și auxiliare, iar funcția de consilier juridic nu se regăsește între

acestea.

Organizarea și

exercitarea profesiei de consilier juridic este reglementată de dispozițiile

Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier

juridic.

În acest act normativ

sunt precizate clar condițiile în care se ocupă și se exercită această

profesie, consilierul juridic putând fi personal contractual sau funcționar

public.

Atribuțiile pe care

le exercită un consilier juridic într-o instituție de învățământ sunt

exercitate raportat la art. 4 din Legea nr. 514/2003 respectiv, consilierul

juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau

instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu

care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale

acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice

natură, precum și cu orice persoană

juridică sau fizică, română sau străină; în

condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și

contrasemnează actele cu caracter juridic.

Aceste profesii sunt

profesii distincte cu condiții de organizare și exercitare distinct prevăzute

în statute diferite.

Funcția de consilier

juridic din unitățile de învățământ nu este cuprinsă în Anexa nr. II/1.4 la

Legea-cadru nr. 330/2009, fiind considerată funcție comună domeniilor bugetare

și nu specifică personalului auxiliar din învățământ.

Nici legea educației

naționale Legea nr. 1/2011 și nici vechea lege a învățământului - Legea nr.

84/1995 nu cuprinde funcția de consilier juridic, astfel încât Legea-cadru nr.

330/2009 este în concordanță cu reglementările de bază din învățământ.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu

pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și

legală, pe care o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de reclamanții P.D.,

R.C., V.R.C. și R.B. împotriva sentinței civile nr. 3843 din 8 iunie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29

noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-07
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2963/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin încheierea din data de 11 iunie 2010, în dosar nr. 2792/2/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a d
ÎCCJ 2013-03-15
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3431/2013
la distanță, dat fiind obiectul cererii dedusă judecății, sesizând că admiterea cererii de chemare în garanție asigură efectiv punerea în executare a obligației pârâtei, în cauză existând o interdependență între cele două obligații menționa
ÎCCJ 2009-12-04
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5568/2009
juridic – funcționar public, Curtea de apel a reținut că pârâtul nu poate fi obligat să procedeze la reîncadrarea reclamantelor pe o funcție publică inexistentă, chiar dacă s-ar pune problema unei reîncadrări pentru viitor. 3. Recursul decl
ÎCCJ 2016-04-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1227/2016
obligarea pârâtului să-i permită participarea la concursurile organizate în vederea obținerii unui post de cadru didactic în învățământul preuniversitar de stat. Prin cererea modificatoare, reclamanta a precizat că actul autorității pârâte
ÎCCJ 2013-05-21
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5325/2013
s-a făcut de pârât, astfel cum este cazul și în speță, iar acesta din urmă nu a înțeles să formuleze recurs. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ., critica întemeiată pe acest text legal, nu poate fi primită.
Sursă