ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 842/2019

HOTĂRÂRE

18.04.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 842/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Pitești a fost înregistrat Dosarul nr. x/2018, având ca obiect apelul declarat de intimatul A. împotriva Sentinței civile nr. 299 din data de 30 august 2018 pronunțată de Tribunalul Argeș, în cauza având ca obiect minori și familie - plasament.

La data de 12 decembrie 2018 petentul A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată C&A - complet învestit cu soluționarea Dosarului nr. x/2018

Prin încheierea din data de 12 decembrie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins cererea de recuzare a membrilor completului de judecată C&A, formulată de petentul A..

Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 ianuarie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-petent a precizat că motivele vor fi expuse atât verbal în fața instanței de judecată, cât și prin apărătorul ce urmează a fi desemnat să îi reprezinte interesele în cauză.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 11 februarie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 18 aprilie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 din C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

În conformitate cu mențiunile de pe dovada de înmânare expediată de Curtea de apel Pitești, reiese faptul că Decizia civilă nr. 4212 din data de 13 decembrie 2018 a fost comunicată petentului A. la data de 17 ianuarie 2019, dată de la care începe să curgă termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru motivarea căii de atac.

Făcând aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate la speța dedusă judecății reiese că termenul pentru motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 23 ianuarie 2019, dată până la care recurentul-petent nu a depus la dosar motivele de recurs, în conformitate cu textele legale anterior menționate.

Cererea de recurs formulată de petentul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare a recurentului fiind aceea că motivele vor fi expuse atât verbal în fața instanței de judecată, cât și prin apărătorul ce urmează a fi desemnat să îi reprezinte interesele în cauză.

Potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 din C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 din C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.