ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 724/2020

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

A dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 24 iunie 2020 de Ministerul Public din Suedia în baza ordinului de detenție (reținere) emis de Tribunalul Districtual Södertörn la 18 februarie 2020 pe numele persoanei solicitate A.

A dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile din Suedia, cu respectarea regulii specialității.

A luat act că, în cazul pronunțării, de către autoritățile competente din Suedia, a unei hotărâri de condamnare cu executare în regim de detenție, persoana solicitată și-a exprimat voința de a executa eventuala pedeapsă în România.

A dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la 26 octombrie 2020 la 24 noiembrie 2020, inclusiv.

A constatat că persoana solicitată a fost reținută pentru 24 de ore la data de 12 octombrie 2020, ora 22:40 și arestată provizoriu în vederea predării de la 13 octombrie 2020 la 26 octombrie 2020.

Pentru a se pronunța în acest sens, curtea de apel a reținut următoarele:

Sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiată, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 104 din Legea nr. 302/2004 și nefiind incident niciun motiv de neexecutare a mandatului european de arestare dintre cele prevăzute de art. 99 din același act normativ.

Din examinarea mandatului european de arestare a constatat că acesta se referă la un total de 34 de infracțiuni, astfel:

1. (KI591176-18)

Acționând împreună și în colaborare cu alte câteva persoane, A. a sustras în mod ilegal cardul bancar aparținând numitei B.. Fapta a fost comisă în dala de 18 decembrie 2018 în stația de metrou Zinkensdamm, Ringvägen, Stockholm, Municipalitatea Stockholm, Suedia. Este considerată infracțiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că B. se afla într-o situație vulnerabilă din cauza faptului că este mai în vârstă și lipsită de putere din punct de vedere fizic. B. avea cardul bancar asupra propriei persoane când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată și profesională.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

2-3. (K1591176-18)

Acționând împreună și în colaborare cu alte persoane, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând numitei B. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la bancomate. Procedând astfel, făptașii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a rezultat într-un câștig pentru făptași și o pierdere de 12.600 SEK pentru B. și C. Acest fapt a avut loc în două ocazii pe 18 decembrie 2018, conform celor de mai jos:

- 18/12/2018, Hornsgaian 51, Stockholm, Suedia, 10.000 SEK

- 18/12/2018, Hornsgatan 37, Stockholm. Suedia, 2,600 SEK

Acestea reprezintă infracțiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate infracțională profesională organizată, repetată, și, luate împreună, faptele au vizat o sumă considerabilă de bani.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

4. (K1591.176-18)

Acționând împreună și în colaborare cu alte câteva persoane în data de 18 decembrie 2018 pe Hornsgatan 37, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparținând numitei B. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage bani de la un bancomat. Procedând astfel, făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 1.200 SEK în total pentru reclamanți. A existat pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Este considerată o infracțiune gravă, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făcea parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o sumă considerabilă de bani.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

5-11.(K29466-19)

Acționând individual sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cele două cârduri bancare aparținând D. și codurile PIN aferente acestora pentru a retrage bani de la bancomate și pentru a cumpăra bunuri din magazine. Procedând astfel, făptașii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câștig de 87.715 SEK pentru făptași și o pierdere echivalentă pentru D. și E. Acest fapt s-a petrecut în șapte ocazii pe data de 22 decembrie 2018 conform celor de mai jos:

- 22/12/2018, HnB. Kungens Kurva, municipiu! Huddinge, Suedia: 58 SEK Card nr. 4375;

- 22/12/2018.1KEA Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 5.635 SEK Card nr. 4375;

- 22/12/2018. Elgiganten, Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 36.637 SEK Card nr. 4375;

- 22/12/2018, HnB, Kungens Kurva, Municipiul Huddinge, Suedia: 24 SEK Card nr. 6913;

- 22/12/2018,1KEA Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 16.300 SEK Card nr. 6913;

- 22/12/2018, Elgiganten, Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 23.265 SEK Card nr. 6913;

- 22/12/2018, Johnells, Tangentvăgen 14 a, Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 5.796 SEK Card nr. 6913.

Acestea sunt infracțiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, întrucât făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, au vizat o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunile cu intenție.

12-16. (K29466-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cele două carduri bancare aparținând D. și codurile PIN aferente acestora pentru a retrage numerar de la bancomate și a cumpăra bunuri din magazine, Acest fapt s-a petrecut în cinci ocazii pe data de 22 decembrie 2018, conform celor de mai jos:

- 22/12/2018, Bankomat Ica Kvanlum Tangentvăgen 4. Kungens kurva, municipiul Huddinge, Suedia: 200 SEK Card nr. 4375

- 22/12/2018. Johnells, Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 8.038 SEK Card nr. 4375;

- 22/12/2018. Bankomat lea Kvantum Tangentvăgen 4. Kungens kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 200 SEK Card nr. 6913

- 22/12/2018. Bankomat Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 1.000 SEK Card nr. 6913;

- 22/12/2018. Johnells. Tangentvăgen 14 a. Kungens Kurva. municipiul Huddinge, Suedia: 8.038 SEK Card nr. 6913;

Procedând astfel, făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 17.476 SEK pentru reclamanți. A existat pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, dar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Faptele sunt considerate grave, deoarece aveau o natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făceau parte dintr-o activitate infracțională organizată, repetată și profesională și vizau o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunile cu intenție.

17-18. (KI607596-18)

Acționând împreună și în colaborare cu alte persoane, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând lui F. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Procedând astfel, făptașii au afectat în mod ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 15.000 SEK pentru F. și G. Acest fapt s-a petrecut de două ori în data 23 decembrie 2018, conform celor de mai jos:

- 23/12/2018, Norrmalmstorg 1, Stockholm, Suedia: 15.000 SEK;

- 23/12/2018, 7-Eleven. 4418127. Mariatorgel, Stockholm, Suedia: 260 SEK.

Sunt infracțiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, implicau o sumă considerabilă de bani.

A. a comis infracțiunile cu intenție.

19. (K1607596-18)

Acționând împreună și în colaborare cu alte câteva persoane, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparținând lui F. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage bani de la bancomat și pentru a cumpăra bunuri. Procedând astfel, făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere echivalentă de 7.600 SEK în total pentru reclamanți.

Acest lucru s-a petrecut o dată în data de 23 decembrie 2018, conform celor mai jos:

- 23/12/2018. Norrmalmstorg I, Stockholm, Suedia: 7.600 SEK.

Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, dar acest pericol a fost evitat doar datorită unor circumstanțe temporare. Faptele sunt considerate grave, deoarece au o natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făceau parte dintr-o activitate infracțională organizată, repetată și profesională și că vizau o sumă considerabilă de bani.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

20. (K63354-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a sustras ilegal cardul bancar aparținând numitei H.. Fapta a fost comisă în data de 15 ianuarie 2019 în sau în apropierea centrului Jakobsberg, municipiul Järfälla, Suedia. Fapta se consideră infracțiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că H. se afla într-o situație vulnerabilă din cauza faptului că este mai în vârstă și lipsită de putere din punct de vedere fizic.

H. avea cardul bancar foarte aproape de propria persoană când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată și profesională.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

21-23. (K63354-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând numitei H. și codurile PIN aferente acestuia pentru a retrage numerar de la bancomate și pentru a cumpăra bunuri într-un magazin.

Procedând astfel, făptașii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 19.846 SEK în total pentru H. și I..

Faptele s-au petrecut de trei ori pe 15 ianuarie 2019, conform celor de mai jos:

- 15/01/2019, Bankomat, Vasaplalsen 1, Järfälla, Suedia 5.000 SEK;

- 15/01/2019, Bankomat, Riddarplatsen, Järfälla, Suedia 10.000 SEK;

- 15/01/2019, Elgiganten Barkarby, Järfälla, Suedia 4.846 SEK.

Sunt infracțiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunile cu intenție.

24. (K63354-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând numitei H. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta s-a petrecut în data de 15 ianuarie 2019 la un bancomat din Riddarplatsen. municipiul Järfälla, Suedia. Prin cele de mai sus, făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 2.000 SEK pentru reclamanți. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, iar pericolul a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Infracțiunea este considerată gravă, deoarece era de natură deosebit de periculoasă, având în vedere că făptașii făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată și faptele vizau o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

25. (K74026-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a sustras ilegal cardul bancar aparținând numitei J. Fapta a fost comisă în data de 18 ianuarie 2019 în Hemköp Bredäng, Bredängstorget I. Skärholmen, municipiul Stockholm, Suedia. Este o infracțiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că J. se afla într-o situație vulnerabilă din cauza faptului că era mai în vârstă și lipsită de putere din punct de vedere fizic. J. avea cardul asupra propriei persoane când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată și profesională.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

26. (K74026-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând numitei J. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Procedând astfel, făptașii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 20.000 SEK pentru J. și C. Fapta s-a petrecut în data de 18 ianuarie 2019 la un bancomat din centrul Bredäng, Bredängstorget 9, Skärholmen, municipiul Stockholm. Suedia.

Infracțiunea este gravă, întrucât a făcut parte dintr-o activitate criminală organizată, repetată și profesională, iar faptele, luate împreună, au vizat o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

27. (K74026-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a încercat să folosească în mod ilegal cardul bancar al J. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta a fost comisă în data de 18 ianuarie 2019 la un bancomat din centrul Bredäng, Bredängstorget 9, Skärholmen, municipiul Stockholm, Suedia. Procedând astfel, făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 5.000 SEK pentru reclamanți. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite. Infracțiunea este considerată gravă, deoarece era de natură deosebit de periculoasă, întrucât făcea parte dintr-o activitate infracțională organizată, repetată și profesională, iar faptele vizau o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

28. (K108423-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a luat în mod ilegal cardul bancar aparținând lui K.. Fapta s-a petrecut în data de 24 ianuarie 2019, în centrul Rönninge sau în apropierea acestuia, municipiul Salem, Suedia. Este considerată o infracțiune gravă, deoarece a fost comisă fără scrupule, având în vedere că K. se afla într-o situație vulnerabilă din cauza faptului că era mai în vârstă și lipsit de putere din punct de vedere fizic.

K. avea cardul bancar asupra sa când a fost furat. Furtul a făcut parte dintr-o activitate organizată și profesională.

A. a comis infracțiunea cu intenție.

29-33. (K108423-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a folosit în mod ilegal cardul bancar aparținând lui K. și codul PIN aferent pentru a retrage bani de la bancomate și pentru a cumpăra bunuri din magazine. Procedând astfel, făptașii au afectat ilegal rezultatul unui proces automat de date, care a avut ca rezultat un câștig pentru ei și o pierdere de 38.156 SEK pentru K. și G.

Faptele s-au petrecut în cinci ocazii, în data de 24 ianuarie 2019, conform celor de mai jos:

- 24/01/2019, Kontanten Coop Konsum Rönninge, Suedia: 10.000 SEK;

- 24/01/2019, Media Markt Kungens Kurva. Suedia: 13.490 SEK;

- 24/01/2019, orașul Bankomat Heron, Kungens Kurva, Suedia: 5.000 SEK;

- 24/01/2019, Media Markt Kungens Kurva, Suedia: 7380 SEK;

- 24/01/2019, XXL Kungens Kurva. Suedia: 2.286 SEK.

Faptele sunt infracțiuni grave, de natură deosebit de periculoasă, deoarece făceau parte dintr-o activitate criminală profesională organizată, repetată, iar faptele, luate împreună, vizau o valoare considerabilă.

A. a comis infracțiunile cu intenție.

34. (K108423-19)

Acționând singur sau împreună și în colaborare cu o altă persoană sau mai multe, A. a încercat să utilizeze ilegal cardul bancar aparținând lui K. și codul PIN aferent acestuia pentru a retrage numerar de la un bancomat. Fapta a avut loc în data de 24 ianuarie 2019 la XXL Kungens Kurva, municipiul Huddinge, Suedia. Făptașii au încercat să afecteze rezultatul unui proces automat de date, care, dacă ar fi reușit, ar fi avut ca rezultat un câștig pentru făptași și o pierdere de 1.158 SEK pentru reclamanți. Exista pericolul ca fapta să ducă la finalizarea infracțiunii, iar un astfel de pericol a fost evitat doar datorită unor evenimente fortuite.

Este considerată o infracțiune gravă de natură deosebit de periculoasă, deoarece făcea parte dintr-o activitate infracțională organizată, repetată și profesională, iar faptele, luate împreună, implicau o sumă considerabilă de bani.

A. a comis infracțiunea cu intenție

În drept, s-a arătat că faptele săvârșite de persoana solicitată constituie următoarele infracțiuni: 1. deposedare ilegală, infracțiune gravă 2 - 3, fraudă gravă, infracțiune gravă 4. Tentativă de fraudă 5 - 11. Fraudă gravă 12 - 16 tentativă de fraudă gravă 17-18 fraudă gravă 19. Tentativă de fraudă gravă 20. Deposedare ilegală, infracțiune gravă 21 - 23. Fraudă gravă 24. Tentativă de fraudă gravă 25. Deposedare ilegală, fapte prevăzute de: 1. Capitolul 8, Secțiunea 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 2 - 3. Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 4. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 5 - 11 Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 12 - 16. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea l din C. pen. suedez 17 - 18. Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 19. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 20. Capitolul 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 21 - 23. Capitolul 9, Secțiunea 3 Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 24 Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 25. Capitolul 8, Secțiunea 8, paragraful 2.

Aceste infracțiuni sunt pedepsite de C. pen. suedez cu închisoarea de cel mult 6 ani, respectiv de cel mult 4 ani.

Infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate de autoritățile suedeze își găsesc corespondentul în legislația penală română (infracțiunile prevăzute de art. 228 din C. pen., respectiv art. 250 alin. (1), (2) și art. 360 alin. (1), (3), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. român, în raport cu situația de fapt expusă).

De altfel, persoana solicitată este urmărită și pentru infracțiuni prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 (art. 2 alin. (2) pct. 8 din Decizia-cadru nr. 200/584/JAI).

În consecință, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite în cauză exigențele art. 97 din Legea nr. 302/2004, respectiv art. 2 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI.

Curtea a constatat, de asemenea, că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare a mandatului european prevăzute de Legea nr. 302/2004.

În acest sens, a reținut faptul că persoana solicitată s-a opus predării, solicitând să execute pedeapsa în România motivat de motive medicale, respectiv împrejurări personale și familiale.

Motivele invocate, încadrate de apărare în dispozițiile art. 22 din Legea nr. 302/2004, nu sunt incidente în materia executării mandatului european de arestare (motivele ce pot justifica refuzul de predare în această materie regăsindu-se în dispozițiile art. 97, art. 99 din Legea nr. 302/2004), putând cel mult conduce la o eventuală amânare a predării în condițiile art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004.

Trecând peste faptul că în cauză nu s-a solicitat, de către apărare, efectuarea unei expertize medico-legale, Curtea a constatat că în mod evident afecțiunile invocate de persoana solicitată sunt cronice, nefiind în discuție posibilitatea unei ameliorări.

Astfel, Curtea a reținut că din copia Certificatului medical nr. 533 din 1 aprilie 1997 emis de Spitalul Clinic Prof. T. Gh. Marinescu (depusă de persoana solicitată la dosar Parchet) rezultă că încă din anul 1997 persoana solicitată a fost diagnosticată cu tulburare de comportament, handicap fizic, intelect limită.

Instanța de fond a apreciat că, momentul stabilirii acestui diagnostic (în urmă cu peste 23 de ani), precum și natura diagnosticului, anterior menționat, exclud, așa cum s-a arătat, posibilitatea unei ameliorări, nefiind necesar a se amâna predarea.

În opinia Curții, aceleași considerente exclud și incidența dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dispoziții care, de altfel, se aplică în cadrul unei alte instituții juridice (extrădarea).

În privința aspectelor familiale, Curtea a constatat că acestea nu se circumscriu vreunui motiv care să justifice refuzul predării în baza unui mandat european de arestare.

În raport cu acestea, Curtea a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite exigențele art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, neexistând o legătură reală între persoana solicitată și România; o legătură de natură a facilita executarea pedepsei și reintegrarea ulterioară a persoanei solicitate nu ar fi atinsă în cauză, finalitatea excepției facultative de la predare ce este reglementată prin această dispoziție legală, dispoziție care, de altfel, are un caracter facultativ.

Împotriva acestei sentințe penale, contestatorul persoana solicitată A. a formulat contestație.

În esență, a solicitat admiterea contestației, respingerea sesizării de punere în executare a mandatului european de arestare.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al UE solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare suedeze la data de 10 iunie 2020 împotriva cetățeanului român A., urmărit pentru săvârșirea a 34 de infracțiuni, astfel: 1. deposedare ilegală, infracțiune gravă 2 - 3, fraudă gravă, infracțiune gravă 4. Tentativă de fraudă 5 - 11. Fraudă gravă 12 - 16 tentativă de fraudă gravă 17 - 18 fraudă gravă 19. Tentativă de fraudă gravă 20. Deposedare ilegală, infracțiune gravă 21 - 23. Fraudă gravă 24. Tentativă de fraudă gravă 25. Deposedare ilegală, fapte prevăzute de: 1. Capitolul 8, Secțiunea 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 2 - 3. Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 4. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 5 - 11 Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 12-16. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea l din C. pen. suedez 17 - 18. Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 19. Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 20. Capitolul 8, paragraful 2 din C. pen. suedez 21 - 23. Capitolul 9, Secțiunea 3 Capitolul 9, Secțiunea 3 din C. pen. suedez. 24 Capitolul 9, Secțiunile 3 și 11; și Capitolul 23, Secțiunea 1 din C. pen. suedez 25. Capitolul 8, Secțiunea 8, paragraful 2.

Înalta Curte constată că, faptele pentru care se solicită predarea, constituie infracțiuni și potrivit legii române, fiind îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de dispozițiile art. 97 din Legea nr. 302/2004, republicată (infracțiunile prevăzute de art. 228 din C. pen., respectiv art. 250 alin. (1), (2) și art. 360 alin. (1), alin. (3), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în raport cu situația de fapt expusă).

De altfel, persoana solicitată este urmărită și pentru infracțiuni prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 302/2004 (art. 2 alin. (2) pct. 8 din Decizia-cadru nr. 200/584/JAI).

Prin urmare, cunoscând o dublă incriminare, faptele persoanei solicitate dau drept la predare, iar pe fondul ei, cererea este întemeiată.

Potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:

a) când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;

b) când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;

c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.

Analizând dispozițiile legale sus menționate, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate și apreciază că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, potrivit art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, și anume atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent.

În ceea ce privește susținerea contestatorului persoană solicitată potrivit căreia nu a săvârșit faptele descrise, întrucât la data săvârșirii presupuselor fapte, acesta se afla în România, ca urmare a survenirii decesului mamei sale, Înalta Curte amintește că din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă. Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

Referitor la cel de-al doilea motiv al contestației, respectiv că nu se poate dispune predarea către autoritățile judiciare din Suedia, întrucât contestatorul persoană solicitată are grave probleme de sănătate, Înalta Curte constată că afecțiunile sunt cronice, fiind diagnosticat cu tulburare de comportament, handicap fizic, intelect limită, însă din anul 1997 (copia Certificatului medical nr. 533 din 1 aprilie 1997 emis de Spitalul Clinic Prof. T. Gh. Marinescu, dosar Parchet).

Așadar, similar curții de apel, Înalta Curte apreciază că momentul stabilirii acestui diagnostic (în urmă cu peste 23 de ani), precum și natura diagnosticului anterior menționat, exclud, posibilitatea unei ameliorări, nefiind necesar a se amâna predarea.

Aspectele învederate de către contestatorul persoană solicitată pot constitui împrejurări exterioare ce ar putea avea consecințe exclusiv asupra executării hotărârii de predare în sensul art. 113 din Legea nr. 302/2004. Astfel, art. 23 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, purtând denumirea marginală "Termenul pentru predarea persoanei", prevede următoarele: "(1) Persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate. (2) Aceasta este predată în termen de cel mult zece zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare. (3) În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forță majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare și autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă și convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită. (4) În mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată astfel convenită. (5) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), în cazul în care persoana se mai află în detenție, ea este pusă în libertate." 9 Se observă că deși textul reglementează două ipoteze în care predarea nu are loc din motive obiective, ambele vizează împrejurări ulterioare rămânerii definitive a hotărârii de predare. În primul caz, situația premisă este aceea că predarea nu a avut loc în zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus, predarea fiind împiedicată din motive de forță majoră, situație în care se convine asupra unei noi date de predare. De altfel, art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală transpune această dispoziție de o manieră chiar mai puțin restrictivă decât aceea din decizia cadru. Se remarcă faptul că în acest caz predarea nu este nici amânată și nici suspendată, ci se stabilesc termene succesive în vederea executării. În ce privește a doua ipoteză reglementată de alin. (4) a articolului respectiv, a cărei incidență atrage suspendarea temporară a predării, Înalta Curte constată că această dispoziție a fost transpusă, art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind amânarea predării menționând că în materia mandatului european de arestare sunt aplicabile printre altele și dispozițiile art. 58 alin. (2) lit. c) din același act normativ, potrivit cărora predarea poate fi amânată atunci când "din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia…". Așadar, textul se referă la o situație personală deosebită a persoanei solicitate care reclamă amânarea predării și nu este incident în cauză în condițiile în care nu a fost evidențiată o astfel de situație.

Evaluând cererea distinctă formulată de contestatorul persoană solicitată prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, de dispunere a unei măsuri preventive mai puțin intruzive, Înalta Curte o constată neîntemeiată.

Potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, în cazul în care instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.

Totodată, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004:

"După întocmirea sentinței prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispozițiile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."

Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă că, în cazul în care dispune executarea mandatului european de arestare, instanța dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, prin hotărârea de predare neputându-se lua o altă măsură.

Dispozițiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004, sub aspectul posibilității înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condițiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecății, iar nu și după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanța s-a pronunțat asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menține până la predarea efectivă a persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinței nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, privind plata onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinței nr. 206/F din data de 26 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM