ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 549/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată la data de 26.07.2016, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești, prin Primar A., a formulat contestație împotriva deciziei nr. 59/5.02.2016, privind soluționarea contestației solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei enunțate și pe cale de consecință anularea procesului-verbal de contestare a neregulilor de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/6.11.2015, emis de către Direcția Constatare și Stabilire a Neregulilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin sentința civilă nr. 208/F-CONT pronunțată în data de 31.10.2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL COSTEȘTI, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA CONSTATARE ȘI STABILIRE A NEREGULILOR DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, anulând decizia nr. 59/05.02.2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. x/06.11.2015.

Împotriva sentinței civile nr. 208/F-CONT pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în data de 31.10.2016, a formulat recurs pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, actualmente Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esență, recurentul a susținut că a încheiat cu UAT Costești (în calitate de Beneficiar), Contractul de finanțare nr. x/02.12.2010, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Reabilitare și modernizare străzi urbane, poduri, trotuare și parcări în orașul Costești, județul Argeș".

În vederea implementării Proiectului, reclamanta intimată UAT Costești a încheiat contractele nr. x/26.03.2010 (încheiat cu Asocierea dintre S.C. B. S.R.L. și S.C. C. SRL), nr. 11670/08.09.2010 (încheiat doar cu unul dintre asociați, respectiv S.C. B. SRL) și nr. 11319/04.09.2012 (încheiat cu S.C. C. SRL).

Ca urmare a verificărilor întreprinse de echipa de control din cadrul instituției recurente, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/06.11.2015, prin intermediul căruia, în sarcina reclamantei intimate a fost stabilită o creanță bugetară în cuantum de 147.406,50 RON.

S-a constatat că pentru proiectul tehnic s-au încheiat de fapt trei contracte:

1) contract de servicii nr. x/26.03.2010 încheiat cu asocierea dintre S.C. B. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. cu valoarea 323.2912 RON fără TVA.

2) contract de servicii nr. x/08.09.2010 încheiat doar cu unul dintre asociați, respectiv S.C. B. S.R.L., metoda de achiziție fiind NFP, în valoarea de 161100 iei fără TVA (...) - având ca obiect "detalii execuție".

Menționează că "detaliile de execuție" (conform caietului de sarcini) ar fi trebuit predate în cadrul contractului inițial de proiectare, deci valoarea acestui contract reprezintă dublă finanțare, motiv pentru care, valoarea acestui contract, de respectiv 161. 100 RON, este nelegală.

3) contractul de prestări servicii nr. x/04.09.2012 încheiat cu S.C. C. S.R.L. cu valoarea de 90091,93 RON fără TVA având ca obiect "asistență tehnică din partea proiectantului".

În urma verificărilor efectuate, echipa de control a constatat abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, fiind identificate nereguli în conformitate cu prevederile art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006, în sensul că s-au rambursat cheltuieli care nu întrunesc condițiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuție a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifica încheierea unui nou contract pentru această activitate

UAT Costești a solicitat conform caietului de sarcini care a stat la baza contractului de servicii nr. x/26.03.2010 și elaborarea detaliilor de execuție.

În aceste condiții, apreciază că în mod temeinic și legal, echipa de control a concluzionat că prin atribuirea directă a unui nou contract de proiectare (în speță contractul nr. x/08.09.2010) pentru detalii de execuție au fost încălcate principiile instituite de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 și au fost finanțate de 2 ori aceleași activități de realizare detalii de execuție.

Recurenta arată că, în mod nelegal instanța de fond a reținut că, deși este real că la art. IV din caietul de sarcini s-a prevăzut că părțile desenate vor conține și detaliile de execuție, aceasta a fost doar o formulare inadecvată având în vedere cerințele H.G. nr. 28/2008, conform cărora faza detaliilor de execuție este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic. Astfel instanța de fond a constatat că cerința realizării detaliilor de execuție, reprezintă o fază distinctă care nu a fost preluată în fișa de date a achiziției, astfel că a fost considerată o clauză nescrisă conform art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurentul susține că, soluția instanței de fond a fost dată prin raportare la prevederi legale care au apărut după 2 ani de la încheierea contractului în speță, dându-se astfel în mod retroactiv eficiență prevederilor art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

Împotriva recursului promovat de recurenul - pârât a formulat întâmpinare intimata - reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL COSTEȘTI, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, fiind inexact că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în spiritul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Susține intimata - reclamantă că problema care se pune în speță, pentru a stabili dacă autoritatea contractantă a săvârșit o abatere de la legalitate sancționabilă, este de a vedea în primul rând, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care definește neregula ca fiind orice abatere de Ia legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale si/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal 'încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezulta dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali si/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit, ce anume dispoziții legale au fost încălcate și care este prejudiciul suferit de bugetul general al Comunității Europene sau celelalte bugete (dacă există acest prejudiciu)

Din această perspectivă, reclamanta intimată arată că organul de control se raportează exclusiv la interpretarea pe care o dă contractului de proiectare inițial, în care caietul de sarcini conține sintagma "detalii de execuție", fără precizări amănunțite, în detaliu, ce nu acoperă toată gama de cerințe de proiectare corespunzătoare etapelor proiectului tehnic.

Or, în obiectul contractului nu s-a menționat distinct ca și componentă a sa "detalii de execuție", după cum aceasta nu apare nici în fișa de date a achiziției și nici în modelul lucrării, aferent contractului inițial, concluzia fiind că nu s-a intenționat ca "detaliile de execuție" să fie parte a acestuia.

Prin urmare, autoritatea contractantă nu a avut în vedere, așa cum reiese și din obiectul contractului, să supună acestei proceduri și elaborarea detaliilor de execuție care, ar fi trebuit menționate distinct și în denumirea lucrării și în obiectul contractului, pentru că denumirii de proiect tehnic nu i se poate asimila implicit și obligativitatea elaborării detaliilor de execuție, doar pe baza unei erori inserate în caietul de sarcini.

Pentru a putea lua în considerare obligativitatea operatorului economic de a prezenta și detaliile de execuție, această cerință ar fi trebuit să fie menționată distinct în obiectul contractului, deoarece în conformitate cu H.G. nr. 28/2008, art. 5 alin. (1), proiectarea lucrărilor de construcții se elaborează în trei faze distincte: studiu de fezabilitate, proiect tehnic și detalii de execuție.

Astfel, utilizarea în caietul de sarcini, aleatoriu, de termeni ca "detalii de execuție" sau "detalii pentru lucrări" folosiți cu intenția de a acoperi toată gama de cerințe de proiectare aferente fazei PT, nu poate să exceadă obiectului contractului, acela clar definit, de elaborare "proiect tehnic și proiect necesar obținerii autorizației de construire", pentru a putea considera că a fost impusă cerința și obligația ca ofertantul să elaboreze și detaliile de execuție, ceea ce ar fi trebuit menționat în mod clar în obiectul contractului.

De asemenea, solicitarea de "detalii" în privința pieselor desenate nu se poate substitui unei solicitări de elaborare a detaliilor de execuție ca fază distinctă de proiectare, deoarece, așa cum sunt definite în Legea nr. 50/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Mai mult, în fișa de date a achiziției, precum și în invitația de participare la procedură, nu figurează menționată cerința privitoare la elaborarea detaliilor de execuție, în condițiile în care, așa cum s-a arătat anterior, acest lucru ar fi trebuit menționat distinct, astfel încât se poate reține că dacă structura de control consideră, contrar celor prezentate ca sintagma "detalii de execuție" utilizată în caietul de sarcini poate fi asimilată "detaliilor de execuție" definite ca fază distinctă de proiectare în H.G. nr. 28/2008, în acest caz cerința caietului de sarcini, neregăsită și în fișa de date și invitația de participare, este clauză nescrisă, în sensul art. 33 alin. (33) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Așa fiind, nu rezultă că dispozițiile contractului de proiectare au fost încălcate, pentru a fi incidente dispozițiile art. 2 lit. a) și nici legislația în materie, potrivit primei teze a reglementării evocate.

Tot astfel, nu se regăsește nici statuarea din cea de-a doua teză a art. 2, alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 analizat care impune cerința prejudicierii bugetului general al Comunității Europene și/sau a bugetelor administrate de aceasta, pentru că în pofida celor reținute prin actul de control contestat, în mod categoric nu a avut loc o dublă finanțare.

În acest sens arată că, este suficient a se verifica printr-un simplu calcul aritmetic, adunând suma reprezentând "detalii de execuție" din contractul în discuție, cu valoarea contractului de proiectare inițial, fără această componentă, rezultând ca suma totală destinată investiției a fost plătită o singură dată și nu de două ori.

Prin urmare, nu se prefigurează în mod clar niciun prejudiciu, și nu este întrunită nici cea de-a doua cerință a normei legale pentru existența abaterii de la legalitate, cu precizarea că cele două condiții cerute de textul respectiv: încălcarea contractului ori a legislației naționale sau comunitare și crearea unui prejudiciu bugetului Comunității Europene sau celorlalte bugete, trebuie să fie îndeplinite cumulativ, nefiind suficient să se regăsească doar una din ele.

Față de cele prezentate, nu sunt îndeplinite nici cerințele pentru aplicarea art. 2 lit. b) referitor la fraudă, deoarece autoritatea contractantă nu a săvârșit nicio acțiune sau omisiune intenționată în legătură cu obținerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare, încheierea celui de-al doilea contract pentru "detalii execuție", fiind o acțiune transparentă, acceptată de către autoritatea de management.

Mai arată că, verificarea celor două contracte pe parcursul derulării lor, de către Organismul Intermediar și Autoritatea de Management, nu a evidențiat niciun fel de nereguli, fiind de neacceptat punctul de vedere exprimat în actul de control, potrivit căruia, acest aspect este nesemnificativ.

Așadar, fracturarea" contractului de proiectare inițial, din care s-a scos componenta "detalii de execuție", neprecizată clar, complet, de altfel de la început, s-a făcut cu acordul autorității de management, în considerarea unei finanțări separate a acestui element, obiect al celui de-al doilea contract, care nu face parte din primul contract și în această situație evident nu a existat o dublă finanțare.

Pentru toate considerentele de mai sus, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare și dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reclamanta intimată a supus controlului de legalitate procesul-verbal de contestare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/6.11.2015, emis de către Direcția Constatare și Stabilire a Neregulilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice precum și decizia nr. 59/5.02.2016, privind soluționarea contestației formulate împotriva acestuia.

Astfel, prin procesul-verbal de contestare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/6.11.2015, organele de control ale recurentei pârâte au constatat abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate, fiind identificate nereguli în conformitate cu prevederile art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006, fiind confirmată sesizarea potrivit căreia AM a rambursat cheltuieli care nu întrunesc condițiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuție a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifică încheierea unui nou contract pentru această activitate.

S-a reținut astfel că, pentru implementarea Proiectului "Reabilitare și modernizare străzi urbane, poduri, trotuare și parcări în orașul Costești, județul Argeș", reclamanta intimată Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești a demarat procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului având ca obiect ca obiect Elaborarea proiectului tehnic și proiectului necesar obținerii Autorizației de construire. În cadrul Caietului de sarcini, s-a prevăzut că partea desenată din cadrul proiectului tehnic va cuprinde și detaliile de execuție. În urma derulării procedurii, s-a încheiat cu asocierea S.C. B. S.R.L. și S.C. C. S.R.L., contractul nr. x/26.03.2010.

Deși potrivit Caietului de sarcini, în obiectul acestui contract intrau și detaliile de execuție, ulterior s-a încheiat contractul de servicii nr. x/08.09.2010 doar cu unul dintre asociați, respectiv S.C. B. S.R.L., metoda de achiziție fiind NFP, în valoarea de 161100 iei fără TVA, contractul având ca obiect Servicii de proiectare și inginerie - Întocmire detalii de execuție.

Așa fiind, organele de control au constatat că s-au rambursat cheltuieli care nu întrunesc condițiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuție a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifica încheierea unui nou contract pentru această activitate.

Prin decizia nr. 59/5.02.2016, s-a respins contestația formulată împotriva procesului-verbal de contestare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/6.11.2015.

Soluționând cauza, instanța de fond a reținut că, în conținutul caietului de sarcini s-a prevăzut la art. III că documentația va fi elaborată cu respectarea dispozițiilor din H.G. nr. 28/2008, însă, deși la art. IV se arăta că părțile desenate vor conține și detaliile de execuție, aceasta a fost doar o formulare inadecvată având în vedere cerințele H.G. nr. 28/2008, conform cărora faza detaliilor de execuție este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic.

În acest sens, cerința realizării detaliilor de execuție, reprezintă o fază distinctă și nu a fost preluată în fișa de date a achiziții, astfel că a fost o clauză nescrisă conform art. 33 alin (3) din O.U.G. nr. 34/2006. Prin urmare, în mod corect contractul de servicii nr. x/26.03.2010 nu a avut ca obiect și realizarea detaliilor de execuție, care era o fază ulterior elaborării proiectului tehnic.

Pentru acestea, a admis acțiunea formulată de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAȘUL COSTEȘTI, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA CONSTATARE ȘI STABILIRE A NEREGULILOR DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, și a anulat decizia nr. 59/05.02.2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. x/06.11.2015.

Reevaluând ansamblul probator administrat în cauză pentru a răspunde criticilor formulate, Înalta Curte reține următoarele:

Recurenta pârâtă a invocat, ca și motiv de casare încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv, aplicarea retroactivă a prevederilor art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

În acest sens, Înalta Curte constată că, potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006 așa cum aceste prevederi erau în vigoare la data demarării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică, Autoritatea contractantă avea obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (2) Documentația de atribuire trebuie să cuprindă, fără a se limita la cele ce urmează, cel puțin: a) informații generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.; b) instrucțiuni privind date limită care trebuie respectate și formalități care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire; c) dacă sunt solicitate, cerințele minime de calificare, precum și documentele care urmează să fie prezentate de ofertanți/candidați pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție; d) caietul de sarcini sau documentația descriptivă, aceasta din urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere; e) instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și financiare; f) informații detaliate și complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câștigătoare, corespunzător prevederilor cap. V secțiunea a 3-a; g) instrucțiuni privind modul de utilizare a căilor de atac; h) informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Prin O.U.G. nr. 77/27.11.2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 827 din 10 decembrie 2012, s-a introdus alin. (3) la articolul 33 având următorul conținut: cerințele/Criteriile de calificare și/sau selecție, care se regăsesc în caietul de sarcini ori documentația descriptivă și care nu sunt preluate în fișa de date/invitația de participare/anunțul de participare, sunt considerate clauze nescrise.

Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică a început la data de 23.09.2009, odată cu publicarea invitației de participare și a documentației de atribuire. Față de data intrării în vigoare a prevederilor alin. (3) din art. 33 din O.U.G. nr. 33/2006, susținerile recurentei pârâte referitoare la aplicarea retroactivă a acestora, sunt întemeiate.

Înalta Curte mai constată că, în art. III din caietul de sarcini s-a prevăzut că documentația va fi elaborată cu respectarea dispozițiilor din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții iar la art. IV lit. B) s-a prevăzut că părțile desenate vor conține și detaliile de execuție, aspect reluat și la art. V Tema de proiectare - Conținutul proiectului tehnic - detalii pentru lucrările prevăzute în proiect .

În Fișa de date a achiziției, s-a reluat cerința ca documentația să fie elaborată respectând dispozițiile din H.G. nr. 28/2008 iar la modul de prezentare a propunerii tehnice s-a arătat că se vor respecta cerințele prevăzute în Caietul de sarcini. De altfel, Înalta Curte constată că niciunde în cuprinsul Fișei de date a achiziței nu au fost reluate Standardele minime impuse ale art. IV a Caietului de sarcini și care arătau conținutul minimal al proiectului tehnic printre care și detaliile de execuție și nici cele din art. V privind Tema de proiectare.

Având însă în vedere cerințele impuse prin Caietul de sarcini, în Propunerea tehnică a ofertantului câștigător se menționează că vor fi prezentate planuri de încadrare în zonă….și planșe de detaliu pentru celelalte elemente prevăzute în proiect.

Într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, proiectarea lucrărilor de construcții pentru obiective de investiții noi, inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) proiect tehnic și c) detalii de execuție, ceea ce înseamnă că faza detaliilor de execuție este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic. Aceasta nu înseamnă însă, față de cerințele obligatorii ale Caietului de sarcini, că este justificată încheierea unui alt contract având distinct ca obiect Servicii de proiectare și inginerie - Întocmire detalii de execuție, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 8.1 din contractul pentru care s-a derulat procedura de achiziție (nr. 4145/26.03.2010) s-a prevăzut ca anexe la contract, fiind deci obligatorii, atât Caietul de sarcini cât și Propunerea tehnică . Acesta este și considerentul pentru care Înalta Curte nu poate reține apărările reclamantei intimate potrivit cărora, pentru a putea lua în considerare obligativitatea operatorului economic de a prezenta și detaliile de execuție, această cerință ar fi trebuit să fie menționată distinct în obiectul contractului. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus, ofertantul câștigător a înțeles pe deplin obligațiile care îi reveneau de vreme ce, propunerea sa tehnică era întocmai cerințelor impuse prin caietul de sarcini.

Așadar, în speță nu se pune problema vreunei clauze nescrise, noțiune care nici măcar nu era în vigoare la data întocmirii documentației de atribuire și a încheierii contractelor.

În concluzie, prin atribuirea directă a unui nou contract de proiectare (în speță contractul nr. x/08.09.2010) pentru detalii de execuție în condițiile în care acestea făceau parte din contractul pentru care s-a derulat procedura de achiziție (nr. 4145/26.03.2010), au fost încălcate principiile instituite de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 și au fost finanțate de 2 ori aceleași activități de realizare a detaliilor de execuție.

Înalta Curte nu poate reține nici susținerile reclamantei intimate potrivit cărora nu a fost adus vreun prejudiciu bugetului Comunității Europene sau celorlalte bugete.

Astfel, în acest sens, există conturată o jurisprudență constantă națională și comunitară, în sensul că, atât timp cât s-a constatat existența unei abateri de Ia legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale si/sau europene, acest fapt provoacă automat un prejudiciu fondurilor europene și/sau naționale. În jurisprudența sa, CJUE a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot efecta interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. II, statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-271 pct. 48, C-465/10 pct. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut in mod fraudulos (C-199/03, pct. 15). De altfel, în același sens, a fost adoptată și soluția de principiu de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 24.11.2014, în care s-a considerat că "în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecției financiare pentru recuperarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora nu este condiționată de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naționale, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute în anexa la ordonanța de urgență în care aplicarea corecției financiare este condiționată de existența prejudiciului."

Așa fiind, susținerile reclamantei intimate pe acest aspect sunt nefondate, deoarece obligația de restituire sau recuperarea fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței sau producerii unui prejudiciu.

Înalta Curte nu poate achiesa nici la apărările reclamantei intimate potrivit cărora, verificarea celor două contracte pe parcursul derulării lor, de către Organismul Intermediar și Autoritatea de Management, nu a evidențiat niciun fel de nereguli. Astfel, CJUE, în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, a aplicat prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006 în sensul că, Autoritatea care gestionează fondurile comunitare are obligația, nu posibilitatea, să revină asupra unei prime decizii, în măsura în care, o astfel de hotărâre se impune. De asemenea, în Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, Curtea a reținut totodată că principiul protecției încrederii/așteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziții clare a dreptului comunitar și nici comportamentul unei autorități naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, Înalta Curte reține astfel temeinicia motivelor de recurs înfățișate de recurenta-pârâtă pentru argumentele mai sus expuse ceea ce demonstrează, totodată, și nelegalitatea sentinței atacate.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, va casa sentința recurată și rejudecând, va respinge cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) împotriva sentinței nr. 208/F-CONT din 31 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și rejudecând,

Respinge cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Costești ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 februarie 2020.