ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

08.04.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. x/2021 petentul A., prin apărătorul ales av. B., a formulat contestație privind durata procesului penal desfășurat în Dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Încheierea penală nr. 40/2021 din data de 22 februarie 2021, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca invocată din oficiu conform art. 47 alin. (3) din C. proc. pen.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. rap. la art. 4882 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. combin. cu art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a Cauzei penale nr. 1566/211/2021 privind contestația numitului A., formulată prin apărătorul ales av. B., privind durata procesului penal desfășurat în dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca,în favoarea Curții de Apel Cluj.

În considerentele încheierii pronunțate, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că prin ordonanța din 22.01.2021 organele de urmărire penală au extins urmărirea penală în cauză cu privire la infracțiunea de de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen., reținându-se ca stare de fapt că persoana necunoscută care a falsificat și folosit planșa nr. 3 a determinat cu intenție pe judecătorul care a emis sentința civilă cu numărul 418/2020 să săvârșească fără vinovăție o faptă prevăzută de legea penală, respectiv, fals intelectual.

A mai reținut judecătorul de drepturi și libertăți că, în accepțiunea legiuitorului, instituția participației improprii nu înseamnă că se face abstracție de unul sau altul dintre participanții la comiterea unei fapte penale, indiferent de forma de vinovăție cu care aceștia acționează, prin urmare nici de autorul infracțiunii de fals intelectual, așa cum rezultă din cauza dedusă judecății, indicat aici a fi judecătorul cauzei civile. Potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.,competența de judecată a infracțiunilor săvârșite de către judecătorii de la judecătorii aparține curții de apel, iar în conformitate cu art. 53 din C. proc. pen., judecătorul de drepturi are competența instanței în cadrul căreia funcționează, or în prezenta cauză nu poate fi un judecător din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru că aceasta nu are competența să judece cauze în care autorul este magistrat.

Continuând raționamentul, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca și având în vedere și că, potrivit art. 4882 din C. proc. pen. "(1) Competența de soluționare a contestației aparține după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță; b) în cauzele penale aflate în cursul judecății sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. (2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestația se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a contestației aparține unui alt complet din cadrul aceleiași secții.", în conformitate cu prev. art. 53 din C. proc. pen., la termenul de judecată din 22.02.2021, judecătorul de drepturi și libertăți a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, respectându-se astfel disp. art. 47 din C. proc. pen.

În aceste condiții, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a arătat că nu este competent a soluționa contestația privind durata procesului penal și a dispus declinarea acestei cauze în favoarea Curții de Apel Cluj spre competentă soluționare de către un judecător de drepturi și libertăți din cadrul acestei curți de apel.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj care, prin Încheierea nr. 53/2021 din 23 martie 2021, a admis excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj, invocată, în condițiile art. 47 din C. proc. pen. și art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 35 și art. 38 din C. proc. pen., invocată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei având obiect contestație durată proces (urmărire penală - Dosar nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca), formulată de petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B., în favoarea Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În temeiul art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca, motiv pentru care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj a reținut că, referitor la competența instanței judecătorești, cu precădere cea a Curții de Apel Cluj, inclusiv a Judecătorului de drepturi și libertăți de la această instanță în faza de urmărire penală, se reține că textul art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. instituie competența de prima instanță a Curții pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Or, această competență a curții de apel ca primă instanță (de fond) este atrasă, în condițiile textului legal amintit, doar în ipoteza și în măsura în care o persoană anume prevăzută în text este acuzată oficial de comiterea unei infracțiuni, atribuindu-i-se calitatea de suspect sau inculpat (fie printr-o ordonanță de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspect, ordonanță de inculpare, fie printr-un act de trimitere în judecată - ex., rechizitoriu).

Continuând raționamentul, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj a arătat că, din argumentele prezentate de primul judecător în susținerea soluției de declinare a competenței sale, se reține că, în realitate, ceea ce se pune în discuție în prezenta cauză nu este competența teritorială a instanței, ci competența materială/după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi și libertăți vizat de prevederile art. 4882 din C. proc. pen.

În aceste condiții, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj a reținut că, atât timp cât în speță urmărirea penală se efectuează in rem pentru toate faptele amintite mai-sus, nu se poate discuta de stabilirea competenței instanței în funcție de calitatea persoanei supusă urmăririi penale, motiv pentru care, în viziunea Curții, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. este exclusă. Sub acest aspect, se mai reține că, de altfel, din chiar cuprinsul plângerilor formulate de persoana vătămată rezultă că sunt formulate acuzații penale în strânsă legătură cu activitatea unei persoane necunoscute, care ar fi acționat cu vinovăția cerută de lege, iar experții judiciari și judecătorul civil ar fi acționat fără vinovăție, astfel că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nici în acest punct al anchetei penale nu se poate discuta de comiterea vreunei infracțiuni de către aceștia din urmă.

Potrivit art. 35 din C. proc. pen., competența de drept compun revine Judecătoriei, astfel că, nefiind defipte excepții de la această regulă, în cauză competența (materială) de soluționare a contestației promovate de petentul A., conform art. 4881 și urm. din C. proc. pen., aparține Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În lumina considerentelor ce preced, a fost admisă excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj, invocată, în condițiile art. 47 din C. proc. pen. și art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 35 și art. 38 din C. proc. pen., de reprezentantul Ministerului Public și în baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei având obiect contestație durată proces (urmărire penală - Dosar nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca), formulată de petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B., în favoarea Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În temeiul art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca, motiv pentru care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală pentru pronunțarea regulatorului de competență.

III. Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze contestația privind durata procesului penal, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, potrivit art. 35 alin. (1) din C. proc. pen., Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, Judecătoria soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile art. 4882 din C. proc. pen., (1) Competența de soluționare a contestației aparține după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță; b) în cauzele penale aflate în cursul judecății sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. (2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestația se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a contestației aparține unui alt complet din cadrul aceleiași secții."

Examinând, în acest context, cauza de față rezultă că petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B.,a formulat contestație durată proces dosar ce are la bază plângerile penale formulate de petentul A., în calitate de persoană vătămată. Mai exact, petentul a reclamat comiterea unor infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen., uz de fals prev. de art, 323 alin. (1) din C. pen., instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen., instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen. În concret, prin actul de sesizare s-a arătat că persoana vătămată A., din com. Poieni, sat Valea Drăganului, jud. Cluj, în urma unor verificări efectuate la Arhiva Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca, privind situația terenului situat în com. Poieni, sat Valea Drăganului, care cuprinde numărul topo x, a constatat faptul că planșa/harta nr. 3 a fost contrafăcută și utilizată ulterior de către persoane necunoscute pentru întăbularea terenului pe numiții C. și D.

Prin ordonanța emisă la data de 06.08.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem în cauză cu privire la infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen.

Subsecvent, prin ordonanța din data de 20.09.2020, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen., reținându-se că, în urma analizării documentelor depuse în probațiune de persoana vătămată, rezultă faptul că o persoană necunoscută, respectiv cea care a falsificat și folosit planșa nr. 3, a determinat, cu intenție, pe experta E. la data de 05.09.2020 și pe expertul F., cu ocazia efectuării unei expertize tehnice-judiciare, să săvârșească fără vinovăție o faptă prevăzută de legea penală, respectiv fals intelectual.

Prin ordonanța din data de 29.10.2020 emisă în același dosar de urmărire penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a început urmărirea penală în infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen., și două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen.

Mai apoi, ca urmare a unei noi plângeri emanând de la persoana vătămată, s-a dispus, conform ordonanței din data de 22.01.2021, extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen.. S-a reținut, în esență, că din activitățile de urmărire penală efectuate, rezultă comiterea unei alte infracțiuni, în legătură cu cele pentru care s-a început urmărirea penală. Astfel, din conținutul cererii în probațiune, formulată de persoana vătămată la data de 04.01.2021, rezultă faptul că persoana necunoscută, respectiv cea care a falsificat și folosit planșa nr. 3, a determinat, cu intenție, pe judecătorul care a pronunțat Sentința civilă cu nr. 418/2020 să săvârșească fără vinovăție o faptă prevăzută de legea penală, respectiv fals intelectual.

În prezent, cauza se află în etapa urmăririi penale in rem, cercetările fiind efectuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen. și două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen. și de instigare la fals intelectual sub forma participației improprii, prev. de art. 321 alin. (rap. la art. 47 și art. 52 alin. (3) din C. pen.

Se observă astfel că, în cauză, urmărirea penală a fost începută doar in rem, iar, în acest moment, competența după calitatea persoanelor poate fi individualizată numai prin raportare la plângerea penală formulată.

Or, în cuprinsul plângerii penale nu a fost indicată calitatea de judecători cu grad de curte de apel și fără să existe la acest moment procesual niciun element din care să rezulte că persoanele implicate în activitatea infracțională reclamată dețin această calitate, nu se poate discuta de stabilirea competenței instanței în funcție de calitatea persoanei supusă urmăririi penale.

Astfel, atât timp cât în speță urmărirea penală se efectuează in rem pentru toate faptele amintite mai sus, nu se poate discuta de stabilirea competenței instanței în funcție de calitatea persoanei supusă urmăririi penale, motiv pentru care, în viziunea Înaltei Curții, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. este exclusă. Sub acest aspect, se mai reține că, de altfel, din chiar cuprinsul plângerilor formulate de persoana vătămată rezultă că sunt formulate acuzații penale în strânsă legătură cu activitatea unei persoane necunoscute, care ar fi acționat cu vinovăția cerută de lege, iar experții judiciari și judecătorul civil ar fi acționat fără vinovăție, astfel că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nici în acest punct al anchetei penale nu se poate discuta de comiterea vreunei infracțiuni de către aceștia din urmă.

Potrivit art. 35 din C. proc. pen., competența de drept compun revine Judecătoriei, astfel că, neexistând excepții de la această regulă, în cauză competența (materială) de soluționare a contestației promovate de petentul A., conform art. 4881 și urm. din C. proc. pen., aparține Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța competentă să soluționeze cauza având ca obiect contestația privind durata procesului penal formulată, pentru contestatorul A., de către reprezentantul său convențional, avocat B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.