ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1616/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 11.11.2015, pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. de dosar x/2015, reclamanta PFA A., a chemat în judecată pe pârâta MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, în temeiul dispozițiilor art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 L. 532/2004 modificată, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea "Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare" privind proiectul - Creșterea veniturilor in exploatația agricola A., B. comuna Crasna județul Gorj cod x, - proces-verbal înregistrat sub numărul x/02.06.2015 la A.F.I.R., cât și a deciziei numărul 22591/2306.2015 prin care s-a respins contestația administrativa.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 286/2016 pronunțată în data de 17.06.2016, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal, anulând procesul-verbal x/02.06.2015 și decizia nr. x/23.06.2015 emise de AFIR.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 286/2016 din data de 17.06.2016 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal recurenta-pârâtă AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (prin reorganizarea fostei Agenții de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) a formulat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea recursului recurenta a menționat în esență că motivarea Curții de Apel Craiova ignoră atât situația de fapt constatată în cazul beneficiarului A., dar și legislația incidentă în cauză, care nu poate fi ignorată nici de către beneficiarul fondurilor nerambursabile și nici de către instanța de judecată, motivat de faptul că AFIR a dat dovadă de formalism în constatările făcute.

Încă de la început, susține recurenta că reglementările legale în materie, respectiv dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 nu prevăd sancțiunea nulității absolute a titlului executoriu în cazul constatării unor erori referitoare la temeiul de drept invocat în cuprinsul Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, beneficiarul având obligația de a cunoaște și de a respecta prevederile legale, iar nu de a le ignora, creând astfel o aparență de legalitate, în scopul accesării de fonduri nerambursabile, acesta fiind selectat în detrimentul altor potențiali beneficiari.

O primă critică pe care recurenta o aduce sentinței civile atacate are în vedere faptul că instanța de fond ignoră situația de fapt cuprinzând neregulile constatate în cazul beneficiarului PFA A., motivând hotărârea astfel " pretinsele nereguli reținute de pârâtă în cuprinsul actelor administrative contestate reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt și o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale".

Susține recurenta sub acest aspect că, în urma vizitei pe teren domna A., în calitate de tânăr fermier, nu era la locul de implementare a proiectului, iar domnul C. avea procura juridică nr- 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D., fiind împuternicit de către doamna A. să o reprezinte " în vederea implementării unui proiect 112" și corelând cele expuse de petent, respectiv " în spatele exploatației PFA A. se află unchiul ei C.", Direcția Control și Antifraudă a întreprins verificări suplimentare referitoare la documentele depuse la cererea de finanțare, în vederea verificării veridicității documentelor depuse de beneficiarul A. la cererea de finanțare cu referire la respectarea condițiilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, respectiv faptul că " este membru al unei familii de fermier și a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu".

Aceste verificări s-au concretizat în emiterea unei Adrese către Inspecția Muncii, solicitându-se acestei instituții informații referitoare la contractul de muncă aferent doamnei A., pentru perioada 01.06.2010 -01.04.2015.

În data de 05.05.2015 Direcția Control și Antifraudă primește răspunsul din partea Inspecției Muncii, în care se menționează că doamna A. figurează cu contract individual de muncă x/24.06.2011 încheiat cu S.C. E. - Entitate București CUI x, data început 24.06.2011, durată nedeterminată, 2 ore/zi, funcția de ucenic, data încetării 30.09.2011 conform prevederilor art. 55 lit. b) din Codul Muncii.

Având în vedere că doamna A., cu domiciliul în București, str. x a lucrat în perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 la firma S.C. E. - ENTITATE din București cu 2 ore/zi, echipa de verificare a considerat că cele expuse în declarația anexată de beneficiarul A. la cererea de finanțare sunt nereale, în sensul că nu putea în același timp să lucreze în București și ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din județul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.)

Astfel, echipa de verificare a considerat că nu a fost îndeplinită cerința minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40 000 Euro, declarația dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

Având în vedere aceste aspecte de fapt, AFIR a reținut în sarcina beneficiarului următoarele nereguli:

- nu a fost îndeplinită cerința minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 Euro, declarația dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu", nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă;

- doamna A. nu a demonstrat faptul că administrează și coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (șef) de exploatație.

A doua critică pe care o aduce recurenta sentinței civile atacate are în vedere faptul că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că " subscrisa nu are la bază probe solide cu privire la lipsa de coordonare și administrare a reclamantei în calitate de conducător de exploatație, ci este rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt.

Sub acest aspect recurenta invocă cuprinsul Procurii autentificate prin încheierea nr. 2309/05.12.2011 emisă de Biroul Notarial Publix D. din care reiese că A. împuternicește pe domnul C. să o reprezinte la SAPARD, în vederea implementării unui proiect 112", proiect pe care recurenta îl apreciază a fi de natură a înlătura aprecierile instanței de fond potrivit cărora " este eronată presupunerea echipei de control în sensul că mandatul a fost dat pentru administrarea și coordonarea activității în cadrul fermei".

Apreciază recurenta că însăși noțiunea de " implementare" înseamnă a pune în practică, a pune în funcțiunea de către însuși beneficiarul proiectului, beneficiar care a fost selectat pentru finanțare în detrimentul altor solicitanți de fonduri nerambursabile, tocmai prin luarea în considerare a calităților și condițiilor îndeplinite în persoana beneficiarului, semnificație eludată de instanța de fond.

În fapt, consideră recurenta că aspectele de fapt și înscrisurile prezentate în cadrul verificărilor demonstrează că activitățile și operațiunile realizate în cadrul fermei reprezintă operațiuni tehnice, punctuale care nu demonstrează exercitarea efectivă a prerogativelor pe care le implică funcțiile de administrare și coordonare.

În plus, mandatarea unchiului intimatei, respectiv a domnului C., prin procura notarială nr. 2309/05.12.2011, în vederea implementării unui proiect pe Măsura 112" indică faptul că beneficiara a avut intenția încă de la începutul implementării proiectului să delege funcția de administrare și coordonare a activităților în cadrul proiectului către o altă persoană".

Acest aspect contravine scopului și obiectivelor Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, conform cărora Măsura în cauză își propune să sprijine și să încurajeze instalarea efectivă în mediul rural, în cadrul fermelor, a persoanelor cu vârsta sub 40 de ani, pentru a realiza efectiv activități agricole și a fi conducători (șefi de exploatație). Or, în condițiile în care funcțiile de administrare și coordonare a activităților sunt delegate către alte persoane (fie acestea și membrii de familie ai beneficiarului), este evident că, prin astfel de metode se eludează scopul esențial pentru care a fost acordată finanțarea, respectiv ca activitățile în cadrul proiectelor Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, să fie realizate în mod real și efectiv de persoanele care au vocația pentru acordarea finanțării (tineri fermieri cu vârsta sub 40 de ani).

A treia critică adusă de recurentă sentinței civile atacate are în vedere faptul că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că " cerința impusă de Ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu și nu la timpul zilnic de lucru".

Consideră recurenta că interpretarea instanței de fond în sensul de mai sus contravine dispozițiilor Ghidului solicitantului, care prevăd că " Condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- are vârsta sub 40 de ani și se instalează pentru prima dată în exploatația agricolă ca și conducător (șef) al acesteia;

- deține sa se angajează să dobândească competențe și calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfășoare;

- prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților agricole din cadrul exploatației agricole;

- este membru al unei familii de fermier și a lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu

Susține astfel recurenta că, în condițiile în care timpul normal de lucru este de 8 ore/zi, potrivit dispozițiilor art. 112 Codul Muncii, iar timpul lucrat de căre beneficiar înainte de instalare, respectiv în exploatația condusă de domnul F. din județul Gorj, conform declarațiilor depuse la dosarul Cererii de finanțare, a fost de 4 ore/zi, autoritatea a concluzionat că timpul de 4 ore/zi nu reprezintă peste 50% din timpul de lucru al unei zile.

Astfel, prin stabilirea unei condiții stricte în ceea ce privește timpul de lucru desfășurat de solicitant, timp care trebuit să depășească procentul de 50 %, deci nu doar 4 ore care reprezintă doar 50 %, s-a dorit implicarea tânărului fermier în proiectul asumat prin care și-a propus creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de acesta ca șef de exploatație și încurajarea de a realiza investiții.

Faptul că intimata - reclamantă domiciliază în București, este angajata unei societăți comerciale în baza unui contract cu normă întreagă înregistrat la Inspecția Muncii și a mandatat printr-o procură notarială o altă persoană care să îl reprezinte cu puteri depline în calitatea sa de titular de proiect, demonstrează că acesta și-a delegat de fapt funcția de administare și coordonare a activităților în cadrul proiectului către o altă persoană, fiind imposibil să desfășoare personal aceste activități.

Susține în continuare recurenta că aspectele reținute și învederate de instanța de fond contravin scopului Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, conform cărora Măsura în cauză își propune să sprijine și să încurajeze instalarea în mediul rural, în cadrul fermelor, a persoanelor cu vârsta sub 40 de ani, pentru a realiza efectiv activități agricole și a fi conducători (șefi de exploatație)" creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiții".

Din Declarația pe propria răspundere a beneficiarei, depusă la data depunerii cererii de finanțarem ăn care a afirmat că a lucrat în cadrul fermei 4 ore pe zi anterior instalării pe cont propriu în cadrul fermei, rezultă că nu este respectat criteriul de eligibilitate în cauză, întrucât 4 ore pe zi reprezintă doar 50 % din timpul de lucru, iar nu peste 50 % din timpul de lucru, așa cum s-a stabilit prin prevederile legale asumate de beneficiară.

Apreciază astfel recurenta că, reținerea instanței de fond potrivit căreia " cerința impusă de ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu și nu la timpul zilnic de lucru" este neîntemeiată, întrucât prevederile din Ghidul solicitantului Măsura 112 sunt clare și ele exclud în mod categoric noțiunea de cumul de timp.

De altfel, consideră recurenta - pârâtă că netemeinice și nerealiste sunt și aprecierile instanței de fond potrivit cărora " activitatea agricolă are caracter sezonier, iar apicultura nu implică activități zilnice" în contextul în care potrivit Capitolului IV Schimbări de management și pregătire profesională solicitată din Planul de afaceri al intimatei - reclamante se precizează că " Obținerea de producții mari de produse apicole în cadrul stupinei depinde și de felul cum sunt îngrijite familiile de albine în timpul primăverii. Problema de bază într-o stupină este de a obține familii puternice și sănătoase. Familia de albine trebuie să aibă puiet care să înlocuiască pierderile zilnice de albine lucrătoare".

Susține recurenta - pârâtă că situația reținută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare, respectiv că nu a fost îndeplinită cerința minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40 000 Euro, declarația dată de beneficiara proiectului, cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

În concluzie, recurenta solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, reținerea cauzei spre rejudecare, casarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate de intimata - reclamantă, ca fiind neîntemeiată.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta - pârâtă a formulat întâmpinare intimata - reclamantă PFA A., în cadrul căreia a invocat excepția nulității recursului, apreciind că motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. recurenta neindicând în concret normele de drept material care ar fi fost încălcate sau în ce sens instanța de fond ar fi încălcat sau aplicat greșit normele de drept material, limitându-se a relua starea de fapt expusă prin actele administrative contestate.

Pe fondul recursului, intimata solicită respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat; soluția pronunțată de instanța de fond fiind legală.

Procedura de soluționare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a păși la examinarea legalității soluției dată de instanța de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs, se impune ca, raportat la dispozițiile art. 248 C. proc. civ., a verifica mai întâi excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de intimata-reclamantă PFA A.

Astfel, analizând motivele de recurs formulate de recurentă, Înalta Curte apreciază că argumentele prezentate de aceasta se circumscriu motivelor de casare invocate în susținerea recursului formulat, respectiv în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că excepția nulității recursului, invocată de intimată, pe considerentul că motivele de casare nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., nu poate fi primită de Înalta Curte, urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Pe fondul recursului, examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate și cadrul normativ aplicabil, cu luarea în considerare și a observațiilor prezentate prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale aplicabile cauzei, motiv pentru care hotărârea atacată va fi menținută ca legală și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins ca nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată că, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actualmente AFIR), în calitate de autoritate contractantă, și A. - Persoană Fizică Autorizată, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x din data de 03.08.2012, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului " Creșterea veniturilor în exploatația agricolă A., județul Gorj".

În baza contractului Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a angajat să acorde "un sprijin financiar nerambursabil de maxim 40.000 Euro echivalentul a 172.932 RON, astfel:

- Prima tranșă de maxim 24.000 Euro echivalentul a maxim 103.759 RON, reprezentând 60 % din valoarea totală prevăzută la articolul 3(1)

- A doua tranșă de maxim 16.000 euro echivalentul a maxim 69163 RON reprezentând 40% din valoarea totală prevăzută la art. 3 alin. 1 din Contractul de finanțare".

Suma decontată de autoritatea contractantă, conform cheltuielilor acceptate la plată a fost de 103.759 RON, reprezentând 60 % din valoarea totală a proiectului, valoare decontată în baza Dosarului Cererii de Plată pentru tranșa I, depus la OJFIR Gorj.

Durata de realizare a investiției și implementarea proiectului este de maxim 36 de luni.

În baza Notei privind suspiciunea de neregulă/suspiciunea de fraudă pentru desfășurarea unui control IRD 0.1 nr. x/10.03.2015, aprobată de Directorul General al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări în urma sesizării înregistrate la AFIR cu nr. x/04.03.2014, în care se menționează o serie de nereguli cu referire la Proiectul " Creșterea veniturilor în exploatația agricolă A., județul Gorj".

Având în vedere că în urma vizitei pe teren doamna A., în calitate de tânăr fermier nu era la locul de implementare a proiectului iar domnul C. avea procură juridică nr. 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D., fiind împuternicit de doamna A. să o reprezinte " în vederea implementării unui proiect 112" și corelând cele expuse de petent respectiv " în spatele exploatației PFA A., se află unchiul ei C., Direcția Control și Antifraudă a întreprins verificări suplimentare referitoare la documentele depuse la cererea de finanțare.

Având în vedere că doamna A., cu domiciliul în București, sector 2 a lucrat în perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 la firma S.C. E.- entitate din București, cu 2 ore pe zi, echipa de control din cadrul Direcției Control și Antifraudă consideră că cele expuse în declarația beneficiarei A. la cererea de finanțare sunt nereale, în sensul că nu putea în același timp să lucreze în București și ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din județul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu).

Astfel, echipa de verificare a considerat că nu a fost îndeplinită cerința minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 euro, declarația dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, aceasta reprezentând o neregulă.

S-a reținut deopotrivă că doamna A. nu demonstrează că administrează și coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (șef) de exploatație.

În acest sens a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 02.06.2015 înregistrat la AFIR sub nr. 19840, prin care s-a dispus că, urmare a încălcării prevederilor contractuale de către beneficiar, pe perioada de valabilitate a acestuia, suma totală neeligibilă datorată de beneficiară este de 103.759,00 RON, la care se adaugă penalitățile și dobânzile prevăzute în contractele economice/acordurile încheiate în conformitate cu procedurile de implementare și costuri bancare și accesoriile calculate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Împotriva Procesului Verbal de constatare mai sus menționat, beneficiara a formulat contestație, ce a fost respinsă prin Decizia nr. 22591/23.06.2015 emisă de AFIR.

În ceea ce privește prima critică a recurentei, conform căreia instanța de fond, prin aprecierile sale, în sensul că " pretinsele nereguli reținute de pârâtă în cuprinsul actelor administrative contestate reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt și o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale" ignoră situația de fapt cuprinzând neregulile constatate în cazul beneficiarei A., Înalta Curte o apreciază ca fiind neîntemeiată.

Contrar susținerilor recurentei, instanța de control judiciar constată că instanța de fond, având de analizat temeinicia procesului-verbal, implicit neregulile reținute de autoritatea contractantă, a analizat întreg materialul probator administrat în cauză, pe situația de fapt, reținerile acesteia, criticate de recurentă, fiind corecte în condițiile în care autoritatea recurentă a concluzionat că declarația dată de beneficiarul proiectului cum că a " lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea, doar raportându-se la Adresa nr. x/05.05.2015 emisă de ITM, din cuprinsul acesteia rezultând că pentru perioada 24.06.2011 - 30.09.2011 intimata - reclamantă figurează cu contract individual de muncă nr. x/24.06.2011 încheiat cu S.C. E. - pe durată nedeterminată, 2 ore/zi.

Recurenta a concluzionat că beneficiara proiectului nu putea " în același timp să lucreze în București și ulterior să se deplaseze în localitatea Crasna din județul Gorj pentru a lucra la familia de fermier F. (mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu", doar în considerarea faptului că aceasta figura angajată la o firmă ce avea sediul social în București, făcând abstracție de obiectul de activitate al acestei societăți.

Înalta Curte constată că intimata - reclamantă a susținut în cadrul contestației administrative adresate autorității contractante că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul firmei S.C. E. S.R.L. nu presupune prezența sa în București, anexând chiar și o declarație pe proprie răspundere dată de numita G. (audiată de instanța de fond, în calitate de martor) în cadrul căreia a declarat că " în anul 2011 am lucrat împreună cu A. la S.C. E. S.R.L.. Activitatea acestei firme era de alte comunicații - cod CAEN și nu presupunea desfășurarea activității la sediul firmei ci la domiciliul angajatului"; Comisia de soluționare a contestației respingând contestația, fără a face verificări suplimentare în legătură cu modul în care beneficiara proiectului a desfășurat, în concret, activitatea în cadrul firmei S.C. E. S.R.L., limitându-se la propria supoziție.

În cauză a fost audiată, ca martor, chiar persoana în ferma căreia beneficiara proiectului, intimata-reclamantă din prezenta cauza, a lucrat cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu, respectiv domnul F., acesta declarând că în perioda 2008-2010 reclamanta "i-a solicitat ajutorul în sensul de a-i permite să asiste la diverse operațiuni legate de cresterea albinelor, adunatul mierii și alte lucrări specifice apiculturii".

Față de probatoriul administrat, Înalta Curte apreciază că judecătorul primei instanțe în mod temeinic a reținut că pretinsele nereguli constatate de pârâtă reflectă o abordare pur speculativă a aspectelor de fapt și o manieră extrem de formalistă de interpretare a clauzelor contractuale.

Raportat la întregul probatoriu administrat în cauză instanța de control judiciar nu poate reține că judecătorul fondului ignoră situația de fapt, astfel cum a susținut recurenta - pârâtă, critica acesteia, sub acest aspect, fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește critica recurentei, în sensul că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că " cerința impusă de Ghidul solicitantului se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu și nu la timpul zilnic de lucru", Înalta Curte o apreciază, de asemenea, a fi neîntemeiată, prin raportare la specificul Măsurii 112 - sector agricol - instalarea tinerilor fermieri și mai ales la activitatea pentru care a fost formulată cererea de finanțare, respectiv apicultura și înființarea plantației agricole, ce au caracter sezonier

Instanța de control judiciar își insușește reținerea instanței de fond, în sensul că cerința impusă de Ghidul solicitantului (ca beneficiarul proiectului să fi lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu) se referă la timpul cumulat de lucru al beneficiarului și nu la timpul zilnic de lucru, având în vedere că apicultura nu implică activități zilnice, acestea depinzând de condițiile meteorologice, existând inclusiv perioade, precum cele ale culesurilor principale, când nu se mai intervine pentru a nu deranja albinele.

Înalta Curte constată că aprecierea instanței de fond a fost fundamentată și pe depoziția martorului F., apicultor de profesie, ce a menționat printre altele că " în cazul albinelor, spre deosebire de alte animale, sau alte activități agricole, apicultorul depinde foarte mult de starea vremii, în sensul că temperatura la care se poate lucra trebuie să fie de cel puțin 14 grade. Raportat la acest aspect, sunt perioade în care nu se poate lucra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .în perioada pe care am precizat-o anterior îmi amintesc că reclamanta, ca și în momentul de față, venea zilnic la mine . . . . . . . . . .Așa cum am arătat activitatea de apicultură nu presupune operațiuni zilnice".

Astfel, instanța de control judiciar apreciază că cerința impusă de Ghidul solicitantului, ca beneficiarul proiectului să fi lucrat mai mult de 50 % din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu trebuie interpretată prin raportate la specificul Măsurii 112 - sector agricol- instalarea tinerilor fermieri, precum și al activității pentru care a fost formulată cererea de finanțare, respectiv apicultură, înființare plantație pomicolă, deoarece activitatea agricolă, având caracter sezonier, nu poate fi normată în sensul Codului Muncii. Mai mult, această cerință nu poate fi raportată nici la natura și durata timpului de muncă reglementat de Codul Muncii, deoarece face trimitere doar la timpul de lucru al beneficiarului, care, în cazul de față poate să nu fie zilnic.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod temeinic, instanța de fond a reținut că nu există nici probe și nici motive rezonabile care să conducă la concluzia că declarația dată de beneficiarul proiectului, în sensul că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu, nu ar corespunde realității.

În ceea ce privește critica recurentei în sensul că instanța de fond în mod greșit a apreciat că " subscrisa nu are la bază probe solide cu privire la lipsa de coordonare și administrare a reclamantei în calitate de coordonator de exploatație, ci este rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt", Înalta Curte constată, de asemenea, că este neîntemeiată, în condițiile în care cea de-a doua neregulă reținută de autoritatea contractantă, respectiv că doamna A. nu demonstrează faptul că administrează și coordonează activitatea din cadrul fermei, în calitate de conducător (șef) de exploatație, s-a bazat doar pe faptul că în urma vizitei în teren beneficiara proiectului, intimata din prezenta cauză, în calitate de tânăr fermier, nu era la locul de implementare a proiectului, prezentându-se doar domnul C., ce a prezentat Procura judiciară nr. 2309/05.12.2011, autentificată la Biroul Notarului Public D..

Analizând Procura nr. 2309/05.12.2011, Înalta Curte constată că, prin aceasta, intimata - reclamantă l-a împuternicit pe domnul C. " pentru ca, în numele meu și pentru mine să mă reprezinte la SAPARD, în vederea implementării unui proiect 112".

În continuare se menționează că " pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va depune și ridica orice acte, va achita și încasa orice sume de bani, va face în numele meu orice cerere și declarație, semnând valabil în numele meu și pentru mine oriunde trebuința o va cere, în limitele prezentului mandat, semnătura sa fiindu-mi opozabilă".

Față de conținutul procurii, Înalta Curte constată că mandatul dat de intimata - reclamantă domnului C. este limitat la relațiile cu SAPARD, activitatea acestuia putându-se rezuma la acțiunile menționate expres și limitativ la alin. (2) al procurii, respectiv " va depune și ridica orice acte, va achita și încasa orice sume de bani, va face în numele meu orice cerere și declarație, semnând valabil în numele meu și pentru mine oriunde trebuința o va cere, în limitele prezentului mandat".

Astfel, din conținutul procurii nu reiese că domnul C. a fost împuternicit pentru administrarea și coordonarea activității din cadrul fermei, mandatul său încetând, de altfel, la data semnării de către beneficiară a contractului de finanțare nr. x/03.08.2012.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază ca fiind eronată concluzia la care a ajuns recurenta, în sensul că procura notarială nr. 2309/05.12.2011 " în vederea implementării unui proiect pe Măsura 112" indică faptul că beneficiara a avut intenția încă de la începutul implementării proiectului să delege funcția de administrare și coordonare a activităților în cadrul proiectului către o altă persoană".

În mod corect a reținut instanța de fond că lipsa intimatei - reclamante, ca beneficiară a proiectului, de la locul de implementare a acestuia, constatată cu ocazia vizitei echipei de control nu conduce automat la concluzia că A. nu administrează și nu coordonează în fapt activitatea în cadrul fermei, în condițiile în care activitatea de apicultură nu presupune operațiuni zilnice și prezența permanentă a apicultorului.

Potrivit Ghidului Solicitantului, conducătorul exploatației este "acea persoană care administrează și își asumă riscuri economice privind exploatația agricolă (poate fi: persoană fizică sau acționar și administrator unic)", persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect.

Înțelesul pe care legiuitorul a dorit să îl atribuie conducătorului de exploatație vizează acea persoană care administrează și gestionează activitatea fermei, care suportă și își asumă consecințele juridice, manageriale și financiare ale modului în care activitatea apicolă se desfășoară sub coordonarea sa.

Sub acest aspect, instanța constată că toate actele administrative au fost întocmite de beneficiară sau au privit-o în mod direct, neexistând documente care să fie semnate de domnul C., în numele și pentru intimata - reclamantă, cu atât mai puțin documente care să vizeze funcția de administrare și coordonare a activităților în cadrul fermei, pe acest proiect; recurenta neadministrând nici o probă contrară.

Înalta Curte constată că documentele existente la dosar dovedesc faptul că intimata - reclamantă este cea care a făcut toate demersurile pentru obținerea finanțării, a achiziționat bunuri pentru desfășurarea activității în bune condiții, inclusiv material săditor - 1000 de puieți pomi fructiferi și teren agricol, în implementarea proiectului, a efectuat cursuri de calificare profesională, a efectuat toate demersurile în raport de instituția recurentă pentru implementarea proiectului, după aprobarea acestuia.

Din alt punct de vedere, Înalta Curte reține deopotrivă că, nici Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 112, in vigoare la momentul depunerii aplicației de către reclamanta, si nici legislația incidentă în materie nu reglementează obligația titularului cererii de finanțare de a desfășura, în mod direct si exclusiv, absolut toate activitățile si/sau prestațiile într-o exploatație apicolă, susținerea intimatei - reclamante din cadrul contestației administrative formulate, în sensul că domnul C. " m-a ajutat la implementarea proiectului și mă consiliază de câte ori este nevoie, fiindu-mi un real sprijin datorită experienței pe care o are", nefiind contrară dispozițiilor legale incidente. Faptul că beneficiara proiectului este ajutată la treburile fermei de o altă persoană, în cazul de față de domnul C., nu conduce automat la concluzia că activitatea din cadrul fermei nu este administrată și coordonată de beneficiara proiectului, în calitate de conducător (șef) de exploatație.

De altfel, activitatea din cadrul fermei nu poate fi administrată și exercitată individual, mai ales ținând cont de faptul că, în ceea ce privește apicultura, specificul acestei activități este de activitate pastorală, ceea ce presupune deplasarea în anumite perioade ale anului și fragmentarea familiei de stupine în două, trei locuri.

Este excesiv a concluziona că intimata -reclamantă nu administrează și nu coordonează activitatea din cadrul fermei în calitate de conducător (șef) de exploatație, raportându-ne doar la lipsa acesteia de la locul de implementare a proiectului, din ziua vizitei echipei de control și la o procură ale cărei efecte au încetat la data semnării contractului de finanțare.

Înalta Curte constată că probatoriul administrat în cauză de instanța de fond face dovada că intimata - reclamantă administrează și coordonează activitatea din cadrul fermei, în calitate de conducător (șef) de exploatație, motiv pentru care, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că neregula reținută, în sensul că beneficiarul proiectului nu a demonstrat că administrează și coordonează activitatea din cadrul fermei în calitate de conducător (șef) de exploatație, nu are la bază probe solide, fiind rezultatul unei interpretări superficiale a unor aspecte de fapt.

Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, instanța de fond pronunțând o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge atât excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă, prin întâmpinare, cât și recursul, ca nefondate, constatând că nu există motive de reformare a sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței civile nr. 286/2016 din 17 iunie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2019.